1.5 C
București
vineri, noiembrie 22, 2024

Cine este șeful când vine vorba de apărare: NATO sau UE? Răspunsul este mai complicat decât pare

De ani de zile, Uniunea Europeană și NATO, ambele cu sediul la Bruxelles, abia au comunicat când vine vorba de apărare, cu excepția unei cooperări militare în zone precum Balcanii.

Apărarea a fost ”specialitatea” NATO (este o alianță militară, până la urmă), în timp ce UE s-a ocupat de comerț, agricultură, schimbări climatice și lucruri precum standardele pentru brânzeturile de patrimoniu.

Acesta a fost rezumat printr-un slogan popular în cercurile militare: „SUA luptă, ONU hrănește, UE finanțează”, scrie Politico.

Asta se schimbă acum.

Sunt în creștere solicitările pentru următoarea Comisie Europeană – care va fi formată după alegerile UE din iunie și probabil condusă din nou de Ursula von der Leyen, un fost ministru german al apărării – să aibă primul său comisar pentru apărare.

Persoana din post ar fi responsabilă cu alocarea de miliarde de euro industriei de apărare a Europei pentru a ajuta cu nevoile proprii ale blocului, precum și ale Ucrainei. 

UE va începe să se apare singură

Comisia a prezentat, de asemenea, o strategie industrială europeană de apărare, alături de un buget de cel puțin 1,5 miliarde de euro, menit să determine UE să înceapă în sfârșit să-și dezvolte greutatea când vine vorba de apărare. 

Liderii UE încearcă să găsească bani pentru a stimula apărarea UE și au spus Comisiei să „exploreze toate opțiunile” până la summitul lor din iunie.

Diplomații spun că liderii sunt de acord cu privire la necesitatea banilor, dar nu sunt de acord cu privire la modul de a-i găsi.

Stimulat de războiul din Ucraina și de potențiala întoarcere la Casa Albă a lui Donald Trump, blocul vrea ca membrii săi să înceapă să se gândească la propriul viitor atunci când vine vorba de apărare, unul în care nu se bazează prea mult pe Statele Unite.

La NATO a sunat alarma

La NATO, unde SUA este membrul cheie și care s-a bucurat de zeci de ani de supremație asupra modului în care majoritatea țărilor UE coordonează politicile de apărare, sună alarma.

„Nu puteți avea [UE] și NATO să prezinte Germaniei, sau Danemarcei sau Poloniei două liste contradictorii de ținte de capacitate”, a declarat luna trecută secretarul general al NATO Jens Stoltenberg reporterilor.

Sunt cuvinte puternice de la ultra-diplomaticul Stoltenberg.

„Ceea ce este important este că, desigur, NATO este organizația care trebuie să stabilească țintele de capacitate… pentru câte tancuri de luptă, câte avioane, câte nave, ce fel de pregătire și așa mai departe”, a adăugat el.

Dacă mesajul său nu a fost suficient de clar, șeful norvegian al alianței a adăugat: „Aceasta este responsabilitatea de bază a NATO”.

Săptămâna trecută, Stoltenberg s-a dublat de asemenea pe terenul NATO pentru a fi cel mai mare furnizor de securitate pentru Kiev.

Echipa sa a vehiculat ideea unui fond de 100 de miliarde de euro, pe cinci ani, pentru Ucraina; Există, de asemenea, un plan de la NATO de a prelua formatul Ramstein condus de SUA, care organizează ajutor militar pentru Ucraina.

100 de miliarde de două ori

Cu toate acestea, anumite țări europene au îndoieli cu privire la acest nivel de angajament monetar – unii miniștri de externe și-ar fi dat ochii peste cap în timpul prezentării lui Stoltenberg la începutul acestei luni.

Șeful NATO a continuat, spunând că va lucra la planul masiv de finanțare în perioada premergătoare marelui summit al NATO din iulie de la Washington.

Aceeași cifră de 100 de miliarde de euro este populară și la nivelul UE: a fost prezentată de comisarul pentru piața internă Thierry Breton pentru un fond de apărare al UE, precum și de Estonia.

Oficialii UE sunt convinși că nu există nicio șansă de dublare, dar insistă că blocul are un rol financiar de jucat.

„Trebuie să construim un astfel de instrument financiar durabil dacă vrem ca securitatea europeană să fie protejată”, a declarat pentru POLITICO Tomáš Kopečný, trimisul ceh pentru reconstrucția Ucrainei și fost adjunct al ministrului apărării.

Multe depind de poziția Washingtonului.

„Dacă SUA ar fi la bord [cu] un fond comun, să o facem sub NATO. Dacă vor să continue să facă asta bilateral, să o facem sub umbrela UE”, a spus Kopečný.

Ultimele știri
Citește și...

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.