Cu grade diferite de subtilitate, lideri de la Emmanuel Macron și Giorgia Meloni până la Donald Trump își manevrează influența în jurul alegerii viitorului papa, informează Politico.
Pe măsură ce conclavul începe miercuri, cei 133 de cardinali care vor alege liderul celor 1,4 miliarde de catolici din lume știu că rareori în vremurile recente politica globală a pătruns atât de profund în această decizie. Și rareori au fost diviziunile atât de pronunțate.
Cu cardinali care se întâlnesc la prânzuri discrete, stropite cu Chianti, negociind poziții prestigioase post-conclav și oferind informații anonime jurnaliștilor favoriți, procesul a fost deja învăluit de zvonuri și intrigi.
Abia când ușile se închid și semnalele mobile sunt blocate în Vatican, cardinalii pot începe cu adevărat să ignore influențele exterioare.
Aceste pregătiri nu doar demonstrează forța globală de durată a Bisericii Catolice, ci subliniază și rolul său ca jucător geopolitic major într-o perioadă în care lumea pare marcată de pericole, iar vechile certitudini și alianțe se destramă.
Cardinalii înțeleg de ce apar aceste presiuni. Liderii cu idei naționaliste ar putea beneficia de autoritatea morală a unui papă din propria țară. Liderii occidentali doresc, de asemenea, să evite un alt papă critic față de extinderea NATO, favorabil Chinei sau în dezacord cu opiniile lor pe teme etice precum migrația și avortul.
Un papă carismatic ar putea influența opinia publică, mai ales în țările catolice, sau ar putea mobiliza criticile față de anumite politici, așa cum a făcut Papa Francisc cu președintele SUA, Donald Trump.
Imediat după moartea Papei Francisc, în Lunea Paștelui, a început jocul politic. Nu este vorba de o lume a întâlnirilor publice cu procese verbale oficiale, ci de lobbyuri clandestine și discuții șoptite.
Implicarea politică
Președintele Franței, Emmanuel Macron, s-a întâlnit cu patru cardinali francezi în timpul vizitei la Roma pentru funeraliile lui Francisc, ceea ce unii la Roma au interpretat ca un semnal al sprijinului său pentru un papă francez. Biroul lui Macron a negat că încearcă să influențeze decizia, iar ambasada Franței la Roma a declarat că președintele urmează „tradiția republicană franceză”. Orice sugestie contrară a fost calificată drept „nedemnă”.
În aceeași perioadă, Trump și-a declarat sprijinul pentru un cardinal american care s-a opus unui acord al Vaticanului cu China și chiar s-a autopropus ca papă. La rândul său, Beijingul a profitat de moment pentru a numi doi episcopi catolici controversați fără consimțământul Vaticanului.
În ceea ce o privește pe lidera cea mai apropiată geografic de Vatican, premierul italian Giorgia Meloni le-a ordonat parlamentarilor săi să păstreze tăcerea. Cu toate acestea, publicațiile apropiate coaliției sale au promovat cardinali care îi împărtășesc viziunile și au atacat candidații indezirabili.
Ascultarea conclavului
În trecut, puterile străine au încercat adesea să influențeze conclavurile, mai ales în timpul Războiului Rece, când CIA era suspectată că a interceptat comunicațiile. Până la începutul secolului XX, Franța, Spania și Austro-Ungaria aveau chiar drept de veto asupra alegerii papei.
Astăzi, într-o perioadă de declin al autorității morale occidentale și al influenței în instituțiile multilaterale, alegerea unui papă cu o viziune mai nuanțată asupra Chinei și Ucrainei ar putea ridica probleme. Papa Francisc a redistribuit puterea, numind un număr neobișnuit de mare de cardinali din sudul global, semnalând o Biserică ce nu mai poate fi considerată o extensie a Occidentului.
„Mai mult decât Groenlanda sau Canalul Panama, Trump vrea Biserica înapoi — alături de Occident”, a declarat Piero Schiavazzi, profesor de geopolitică vaticană la Link University din Roma.
Între timp, Macron, aflat în dificultate politică acasă, face presiuni pentru un papă francez progresist, a spus Schiavazzi, „ca lider spiritual cu autoritate maximă”. „Ar putea ajuta la orientarea opiniei publice franceze către centru-stânga”, a adăugat el.
Privind spre viitor sau spre trecut?
Dar cardinalii nu sunt străini de politică, iar interesele lor nu trebuie subestimate.
De la moartea Papei Francisc, ei s-au întâlnit zilnic, ținând discursuri ascunse și reflectând dacă să se adapteze modernității sau să continue să o respingă.
Pentru a reaminti obiectivele spirituale ale conclavului, după câteva săptămâni extrem de politizate, cardinalii au intrat duminică în Bazilica Sf. Petru pentru o slujbă hipnotică, la care au participat pelerini și turiști.
Dar, curând după aceea, au revenit la planurile lor. Aruncându-și mantalele albe de mătase, s-au împrăștiat prin oraș pentru a-și relua lobbyul clandestin — analizând potențialii favoriți și blocurile de vot. În ciuda deferenței lor publice față de Duhul Sfânt, cardinalii înșiși nu sunt imuni la tumultul politicii mondiale.
