Comisia Europeană a prezentat un nou pachet legislativ pentru relansarea industriei europene, mizând pe o „preferință europeană” în sectoarele strategice și pe creșterea ponderii industriei în PIB-ul UE la 20% până în 2035, într-un context de competiție globală intensă și temeri privind represalii comerciale.
Legea ”acceleării industriale”, iniţiată de către vicepreşedintele Comisiei Europene Stéphane Séjourné, vizează să păstreze şi să decarbonateze sectoare-cheie, ca de exemplu industria automobilului, de teama spulberării acestora de concurenţa chineză, în timp ce se confruntă deja cu sificultăţi în tranziţia economică şi scumpirea energiei.
”Este mai mult decât o simplă schimbare a modului de operare, este o schimbare de doctrină care încă era considerată de neconceput acum doar câteva luni”, a declarat într-o conferinţă de presă Stéphane Séjourné.
”Obiectivul nostru este clar: aducerea industriei la 20% din PIB-ul european până în 2035, de la 14% în prezent”, a anunţat el.
Acest lucru presupune introducerea unei ”preferinţe europene” – o msăură rămasă mult timp tabu în Europa, din cazua caracterului său protecţionist.
În practică este vorba despre a li se cere întrrprinderilor din sectoarele considerate strategice să se aprovizioneze cu ”un număr sau un procent de componente critice originare din Europa”, atunci când acestea beneficiază de fonduri publice, a rezumat Stéphane Séjourné.
”Banii contribuabilului trebuie să fie mai întâi în beneficiul producţiei europene şi locurilor de muncă din Europa şi presupunem o preferinţă europeană atunci când sunt în joc bani publici”, a explicat vicepreşedintele Comisiei.
Reacția Franței și negocierile tensionate
”Introducerea preferinţei europene în sectoarele industriale strategice este o ruptură majoră”, însă ”acesta este doar un prim pas, pentru că nu iese socoteala” în Franţa, a reacţionat miercuri, într-un comunicat transmis AFP, Ministerul francez al Economiei.
Propunerile Comisiei Europene în favoarea ”Made in Europa” prezentate miercuri ”nu ne protejeează suficient interesele”, apreciază ministrul delegat cu Industria Sébastien Martin.
El a cerut ca ”avantajele acordate celor care produc în Europa” să fie ”consolidate în mod clar”.
”Ne vom bate cu omologii noştri europeni pentru a consolida textul şi a răspunde aşteptărilor industriaşilor noştri şi salariaşilor noştri”, anunţă ministrul într-un comunicat comun cu ministrul Economiei, Roland Lescure.
Negocierie între Cei 27 au fost aspre cu privire la utilitatea, amploarea şi perimetrul geografic al acestei măsuri şi au condus la numeroase amânări ale textului în ultimele luni.
Însă urgenţa de a acţiona a sfârşit prin a-i convinge pe cei mai reticenţi – Germania şi ţările nordce – să se alăture acestei noi doctrine economice apărate cu ardoare de către Franţa, cu condiţia ca ea să fie strict ţintită.
Executivul european a fost nevoit să-şi revizuiască ambiţiile în scădere faţă de un proiect iniţial în ceea ce priveşte lista sectoarelor vizate.
Sectoarele vizate de „Made in EU”
Sectorul automobilului face parte dintre sectoarele vizate, în care 70% dintre componentele locale este necesar să fie de provenienţă locală – în timp ce bateria este de fabricaţie euroepană – pentru ca vehculele electrice să beneficieze de ajutoare publice (prime de cumpărare şi alte subvenţii).
Tehnologiile decarbonatate – panouri solare, baterii, pompe de căldură şi domeniul nuclear – sunt de asemenea vizate.
Industriile grele sunt vizate şi ele.
Lucrările publice şi constructorii de automobile care beneficiază de fonduri publice este necesar să se aprovizioneze cu ciment şi aluminiu ”Made in EU”.
Însă, spre marea dezamăgire a siderurgiştilor, ei nu vor fi obligaţi să folosească oţel european, legea prevăzând ca acesta să fie doar cu ”emisii reduse de carbon”.
Comisia – criticată aprig de acest sector – s-a apărat subliniind că a prezentat deja un proiect de susţinere fără precedent a oţelului, care se află pe cale să fie adooptat.
Chimia este necesar să aibă răbdare, în contextul în care Bruxellesul s-a angajat s-o integereze mai târziu.
Riscul represaliilor și extinderea către parteneri
La insistenţele Berlinului şi altor capitale, Comisia a acceptat de altfel ca întreprinderile care produc în anumite ţări partenere să nu fie excluse de la acest dispozitiv.
Scopul este evitarea unor represalii comerciale şi unei destabilizări a lanţurilor de producţie europene, însă cu riscul unei diluări a eficieţei globale a dispozitivului.
Altfel spus, ”Made in Europe” (sau ”Made in EU” – expresia privilegiată de către Comisie) se va putea extinde la conţinuturi fanricate în afara UE.
Aproximativ 40 de ţări – inclusiv parteneri comerciali majori ca Regatul Unit şi Canada sau Japonia – ar putea beneficia de acest tratament favorabil, însă în condiţii stricte.
”Partenerii de încredere, adică aceia cu care avem angajamente comerciale, vor fi integraţi în dispozitiv dacă-şi respectă angajamentele de reciprocitate”, în timp ce ”aceia care nu joacă acest joc” vor fi excluşi, a dat asigurări Stéphane Séjourné.
Proiectul de lege – care este necesar să fie adoptat de către statele membre ale Uniunii Europene (UE) şi Parlamentul Eropean (PE) – vrea să impună totodată obligaţii cu privire la beneficii locale, în special în ceea ce priveşte locurile de muncă, cercetarea şi dezvoltarea, întreprinderilor străine care vor să realizeze anumite investiţii în sectoare-cheie în UE.
