Fiecare cetățean ar trebui să–și facă provizii de alimente suficiente pentru a fi autosuficient timp de cel puțin 72 de ore în caz de criză, urmează să avertizeze Comisia Europeană, potrivit unui proiect al Strategiei Uniunii pentru Pregătire obținut de POLITICO.
„În caz de perturbări extreme, perioada inițială este cea mai critică”, se precizează în document, care conturează posibile scenarii, de la război la atacuri cibernetice, boli mortale sau inundații cauzate de schimbările climatice.
La cinci ani de la primele lockdown-uri provocate de pandemia de Covid-19 și la trei ani de la invazia Rusiei în Ucraina — în contextul în care dezastrele naturale și șocurile financiare reprezintă riscuri constante — planul vine în momentul în care Europa trece de la o criză la alta.
„Niciuna dintre marile crize ale ultimilor ani nu a fost izolată sau de scurtă durată”, subliniază documentul. „Europa nu-și mai poate permite să rămână reactivă.”
”Repară-ți acoperișul cât încă strălucește soarele”
Vicepreședinta Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, urmează să prezinte oficial strategia miercuri.
Mesajul său este: „Repară–ți acoperișul cât încă strălucește soarele”, a declarat Mînzatu pentru POLITICO înainte de publicare, adăugând că obiectivul Comisiei este „să ajute cetățenii… la nivel de gospodărie”.
Potrivit proiectului de 17 pagini, strategia ar trebui „să creeze o UE sigură și rezilientă, cu capacitățile necesare pentru a anticipa și gestiona amenințările și pericolele, indiferent de natura sau originea lor”.
Aceasta include recomandări pentru statele membre privind:
- stocarea proviziilor esențiale,
- planificarea în caz de criză,
- disponibilitatea adăposturilor,
- măsuri pentru asigurarea infrastructurii critice la sol și în spațiu.
La doar câteva săptămâni după ce Europa și-a publicat prima strategie comună de apărare, planul de pregătire afirmă că este „o chestiune de urgență” ca UE și statele sale membre să își consolideze capacitatea de răspuns, în toate sectoarele.
Actori ostili și amenințări hibride
Pregătirea pentru un posibil război este o prioritate. Deși nu propune noi inițiative de apărare, strategia vizează un model de gestionare a crizelor inspirat din țările nord-europene, unde întreaga societate — de la cetățeni și companii până la guvern — este implicată.
Planul Comisiei are la bază concluziile raportului Niinistö, care conține propuneri pentru creșterea gradului de pregătire al UE în fața războiului și pentru apărarea civilă.
Amenințările geopolitice pot apărea și în spațiul virtual, nu doar prin ofensivă militară.
Europa ar trebui să fie mai bine pregătită pentru atacuri cibernetice, arată proiectul. De la începutul războiului din Ucraina, Rusia și-a intensificat activitatea în spațiul cibernetic, vizând inclusiv infrastructuri critice precum rețelele de energie. Flancul estic al Europei a resimțit un val de atacuri cibernetice.
China, Iran și Coreea de Nord sunt și ele actori activi care vizează constant guverne occidentale, companii și instituții esențiale. Atacurile hibride și cibernetice sponsorizate de state au devenit o „realitate permanentă”, avertizează documentul.
Propuneri concrete pentru securitate cibernetică:
- Crearea unui sistem european de alertă cibernetică, pentru îmbunătățirea capacității de detecție și a conștientizării situaționale;
- Instruire digitală și sprijin pentru țările care aspiră să adere la UE;
- Diplomație cibernetică și cooperare extinsă cu NATO.
Rolul activ al companiilor:
Companiile trebuie să aibă un rol activ în pregătire, participând la schimbul de informații, proiecte strategice de anticipare, dar și la sesiuni de formare și instruire.
„UE trebuie să încurajeze cooperarea dintre organizațiile publice și private în sectoarele strategice, precum securitatea cibernetică, asigurându-se că cerințele pieței muncii sunt aliniate cu oferta educațională”, se mai arată în proiect.
