Comisia parlamentară pentru exercitarea controlului asupra activității Serviciului Român de Informații a prezentat bilanțul activității din perioada august–decembrie 2025.
Potrivit concluziilor, amenințările la adresa securității naționale nu au avut caracterul unor atacuri directe, ci au fost fragmentate și cumulative, iar eficiența răspunsului statului depinde în mod decisiv de cooperarea instituțională și de menținerea unui echilibru între securitate și drepturile fundamentale.
Context politic și social
A doua jumătate a anului 2025 a fost marcată de o relativă stabilitate politică, odată cu finalizarea procesului electoral pentru alegerea președintelui României. Alegerile pentru Primăria Capitalei nu au generat efecte majore la nivel național, însă finalul de an a adus o creștere a tensiunilor sociale, pe fondul măsurilor de reducere a deficitului bugetar.
Discuțiile publice au fost dominate de teme economice precum taxele, inflația, puterea de cumpărare, austeritatea și concedierile. Acest climat emoțional a creat un teren favorabil pentru răspândirea teoriilor conspirației și a narativelor de dezinformare.
Explozia din cartierul Rahova și situația de la barajul Paltinu, deși aparent fără legătură directă cu securitatea națională, au generat vulnerabilități semnificative în zona infrastructurilor critice. Aceste episoade au fost însoțite de campanii de manipulare și dezinformare, cu potențial de amplificare a neîncrederii publice și de destabilizare socială.
Controlul exercitat asupra activității SRI
Comisia a derulat verificări, interpelări, vizite de lucru și solicitări de informări, în conformitate cu Hotărârea Parlamentului nr. 30/1993. Activitatea de control nu s-a limitat la respectarea formală a legalității, ci a vizat și modul în care SRI s-a adaptat unui mediu de securitate complex, fără a afecta drepturile și libertățile fundamentale.
Temele analizate au acoperit domenii precum apărarea Constituției, contraspionajul, combaterea crimei organizate, securitatea cibernetică, securitatea economică și securitatea internă, precum și intersecțiile dintre aceste arii.
Dezinformare și război cognitiv
Un capitol important al activității de control a vizat combaterea agresiunilor cognitive la adresa societății. Comisia a solicitat clarificări privind capacitatea SRI de a identifica timpuriu amenințările provenite din mediul online, inclusiv de pe platforme informale precum grupurile de discuții, chaturile de gaming sau serverele de tip Discord.
Au fost cerute evaluări privind riscurile asociate războiului cognitiv și modul în care instituțiile statului pot asigura accesul societății la informație corectă și verificabilă.
În domeniul contraspionajului, arestarea unui înalt oficial al serviciului de informații din Republica Moldova a ridicat semne de întrebare cu privire la cooperarea regională și la impactul asupra intereselor de securitate ale României. De asemenea, cazul arestării a doi cetățeni ucraineni acuzați de pregătirea unor acte de sabotaj pe teritoriul României a generat polarizare și a alimentat teorii conspiraționiste, necesitând verificări suplimentare.
Infrastructuri critice și securitate energetică
Comisia a extins verificările asupra modului de gestionare a infrastructurilor critice, precum apa și distribuția gazului metan. Au fost solicitate informări complexe privind riscurile și amenințările care vizează aceste sisteme, precum și posibilele efecte în scenarii de criză, inclusiv pe dimensiunea securității energetice.
În contextul regional tensionat, Comisia a analizat și cazurile de obținere frauduloasă a cetățeniei române de către cetățeni străini, cu scopul facilitării accesului la pașapoarte românești. Aceste practici au fost evaluate din perspectiva riscurilor de securitate și a obligațiilor României privind aplicarea sancțiunilor internaționale.
