Președintele SUA, Donald Trump, găzduiește la Washington prima reuniune a nou înființatului Consiliu pentru Pace, o structură internațională care își propune să coordoneze reconstrucția Fâșiei Gaza și, ulterior, să abordeze alte crize globale.
Evenimentul reunește peste 20 de state, potrivit Casei Albe, iar statele participante s-ar fi angajat să mobilizeze peste 5 miliarde de dolari pentru eforturi umanitare și de reconstrucție în Gaza. De asemenea, este discutată formarea unei Forțe Internaționale de Stabilizare, care ar urma să contribuie la menținerea ordinii în teritoriu.
România participă cu statut de observator, iar președintele Nicușor Dan se numără printre puținii lideri din Uniunea Europeană prezenți la reuniune. Șeful statului român va avea o intervenție în cadrul sesiunii inaugurale.
România și poziționarea în cadrul inițiativei
Prezența României la Washington are loc în contextul în care majoritatea marilor state europene au refuzat să devină membre ale Consiliului sau să participe la nivel înalt. România, alături de Italia, Grecia, Cipru și Uniunea Europeană, are statut de observator, ceea ce înseamnă că nu va lua parte la procesul decizional.
Uniunea Europeană este reprezentată de comisarul pentru Mediterana, Dubravka Suica. Participarea acesteia a generat dezbateri în interiorul blocului comunitar, în condițiile în care Bruxelles-ul a transmis că există „o serie de întrebări” legate de statutul și atribuțiile Consiliului.
Bulgaria și Ungaria sunt singurele state membre UE care au aderat formal la Consiliul pentru Pace în calitate de membri fondatori.
Obiectivul principal: reconstrucția Gazei
Reuniunea inaugurală are pe agendă planul de reconstrucție a Fâșiei Gaza, devastată de conflict. Potrivit estimărilor Națiunilor Unite, costurile totale pentru refacerea infrastructurii ar putea ajunge la aproximativ 70 de miliarde de dolari.
Administrația americană promovează un plan în 20 de puncte care include:
- armistițiu etapizat,
- dezarmarea Hamas,
- instituirea unei administrații tehnocrate temporare,
- formarea unei forțe internaționale de stabilizare.
Casa Albă susține că deja au fost mobilizate mii de persoane pentru această structură de securitate.
Controverse și diviziuni internaționale
Inițiativa a fost privită cu rezerve de mai multe puteri occidentale și instituții internaționale. Vaticanul a declinat invitația de a participa, iar unii oficiali europeni au exprimat temeri că noul Consiliu ar putea concura sau dubla rolul Organizației Națiunilor Unite în gestionarea crizelor globale.
De asemenea, au existat critici legate de includerea în structură a unor lideri controversați. Președintele israelian Benjamin Netanyahu a acceptat invitația, în timp ce Vladimir Putin nu și-a clarificat poziția.
Trump a declarat că acest Consiliu ar putea deveni „cel mai important organism internațional din istorie”, subliniind că intenționează să îl prezideze și pe viitor.
Participare extinsă din Orientul Mijlociu
Mai multe state din Orientul Mijlociu s-au alăturat inițiativei, inclusiv Arabia Saudită, Turcia, Egipt, Qatar, Iordania, Emiratele Arabe Unite, Maroc și Bahrain. Acestea au transmis că sprijină dreptul Palestinei la autodeterminare și statalitate, în conformitate cu dreptul internațional.
Delegațiile participante nu sunt neapărat la nivel de șefi de stat, însă reuniunea are o încărcătură diplomatică semnificativă, având în vedere contextul regional și implicațiile globale ale planului.
Implicații pentru România
Participarea României în calitate de observator este interpretată ca un semnal de implicare în dosarele de politică externă cu relevanță strategică pentru Statele Unite. Intervenția președintelui Nicușor Dan la Washington marchează o prezență diplomatică vizibilă într-un context în care multe capitale europene au preferat o abordare mai rezervată.
Rămâne de văzut dacă această inițiativă va deveni un instrument eficient de stabilizare sau va genera noi tensiuni în arhitectura globală de securitate.
