Trimisul special al SUA pentru Groenlanda a declarat că a venit momentul ca Washingtonul „să își pună din nou amprenta” pe insula arctică, la finalul primei sale vizite pe teritoriu de la numirea sa în funcție, în decembrie 2025, scrie The Guardian.
Donald Trump a susținut în repetate rânduri că Statele Unite trebuie să controleze Groenlanda – teritoriu autonom al Danemarcei – din motive de securitate națională, afirmând că, în caz contrar, insula riscă să ajungă sub influența Chinei sau a Rusiei.
Groenlanda se află pe cea mai scurtă rută pentru rachetele dintre Rusia și SUA. De asemenea, se crede că dispune de resurse importante de pământuri rare încă neexploatate și ar putea deveni un activ strategic pe măsură ce gheața polară se topește și apar noi rute maritime.
„Cred că este timpul ca SUA să își pună din nou amprenta în Groenlanda”, a declarat emisarul american Jeff Landry pentru AFP, adăugând că „Groenlanda are nevoie de SUA”.
„Cred că îl vedeți pe președinte vorbind despre extinderea operațiunilor de securitate națională și despre repopularea anumitor baze din Groenlanda”, a spus acesta.
În perioada de vârf a Războiului Rece, SUA aveau 17 instalații militare în Groenlanda, însă le-au închis treptat și în prezent mai operează doar una – baza Pituffik din nordul insulei.
Potrivit unor informații recente din presă, SUA ar dori să deschidă încă trei baze în sudul teritoriului.
Un acord de apărare semnat în 1951 și actualizat în 2004 permite deja Washingtonului să își extindă prezența militară și instalațiile pe insulă, cu condiția să informeze în prealabil Danemarca și Groenlanda.
Trump a renunțat în ianuarie la amenințările privind preluarea Groenlandei, iar ulterior a fost creat un grup de lucru SUA–Danemarca–Groenlanda pentru a aborda preocupările sale.
Prim-ministrul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a declarat că, chiar dacă dorința unui „stăpân” de a „asigura controlul asupra Groenlandei (…) este complet lipsită de respect”, autoritățile sunt obligate să găsească o soluție.
Jeff Landry, care este și guvernator republican al statului american Louisiana, a ajuns în capitala Nuuk fără o invitație oficială, iar prezența sa a provocat controverse pe insulă.
Oficialii groenlandezi și danezi au afirmat în repetate rânduri că doar Groenlanda poate decide asupra propriului viitor.
Landry s-a întâlnit luni cu premierul Nielsen și cu ministrul de externe al Groenlandei, Mute Egede.
Nielsen a declarat că discuțiile au fost „constructive”, dar a precizat că „nu există semne că poziția SUA s-a schimbat”.
Într-un interviu acordat publicației groenlandeze Sermitsiaq, Landry a susținut ideea independenței Groenlandei.
Deși sondajele arată că majoritatea groenlandezilor susțin obținerea independenței față de Danemarca la un moment dat, guvernul nu are planuri imediate în acest sens, întrucât numeroase probleme rămân nerezolvate, în special cele economice, deoarece insula depinde puternic de sprijinul financiar danez.
„Cred că există oportunități extraordinare care îi pot duce pe groenlandezi de la dependență la independență”, a declarat Landry.
„Cred că președintele Statelor Unite și-ar dori să vadă țara devenind independentă economic. Și cred că acest lucru este posibil aici”, a spus el.
Controversa a fost amplificată și de faptul că Landry a fost însoțit de un medic american, care a declarat pentru televiziunea daneză TV2 că se află în Groenlanda „pentru a evalua nevoile medicale”.
Danemarca și Groenlanda au respins în februarie oferta lui Trump de a trimite o navă-spital militară.
Ministrul sănătății din Groenlanda, Anna Wangenheim, a criticat prezența medicului american:
„Groenlandezii nu sunt cobai într-un proiect geopolitic.”
