Site-ul de recrutare este strident și plin de culoare, inundat de imagini cu tineri angajați fericiți și decorat cu mini-sloganuri optimiste precum „viteză nebună”, „curiozitate infinită” și „obsesie pentru client”.
Dacă citești mai jos, găsești promisiuni din belșug: pachete salariale competitive, mese gratuite, abonament gratuit la sală, asigurare medicală și stomatologică gratuită și așa mai departe. Dar apoi apare și condiția.
Fiecare anunț de angajare conține un avertisment: „Vă rugăm să nu aplicați dacă nu sunteți entuziasmați de… munca ~70 de ore pe săptămână, la birou, alături de unii dintre cei mai ambițioși oameni din New York.”
Site-ul aparține companiei Rilla, o firmă tech din New York care vinde sisteme bazate pe inteligență artificială ce permit angajatorilor să monitorizeze reprezentanții de vânzări atunci când aceștia sunt pe teren, în interacțiune cu clienții, scrie BBC.
Compania a devenit un fel de simbol al unei culturi de muncă accelerate, cunoscută sub numele de „996”, numită uneori și hustle culture sau grindcore.
Pe scurt, acest model pune accent pe programul extins de lucru — de obicei de la 9 dimineața la 9 seara, șase zile pe săptămână (de aici și denumirea „996”).
Angajații: ca niște sportivi olimpici
Pentru majoritatea oamenilor, un astfel de ritm ar fi epuizant. Dar, potrivit lui Will Gao, șeful departamentului de creștere de la Rilla, cei 120 de angajați ai companiei nu privesc lucrurile așa.
„Căutăm oameni care sunt ca niște sportivi olimpici, cu trăsături precum obsesia și ambiția infinită.
Sunt oameni care vor să facă lucruri incredibile și să se distreze mult făcând asta”, spune el.
Gao insistă că, deși programul este în general lung, nu există o structură rigidă.
„Dacă am o idee super bună la care lucrez, continui până la 2 sau 3 dimineața, iar a doua zi ajung la birou pe la prânz sau ceva de genul acesta”, explică el.
Acest tip de abordare a devenit extrem de popular în sectorul tehnologic în ultimii ani — și nu fără motiv. Dezvoltarea inteligenței artificiale a avansat într-un ritm amețitor, iar companiile din întreaga lume lucrează acum la capacitate maximă pentru a găsi modalități de exploatare și monetizare a acesteia.
Sume uriașe de bani sunt investite în proiecte AI, multe dintre ele start-up-uri. Însă pentru fiecare fondator ambițios, teama constantă este că altcineva va ajunge primul. Viteza este esențială — iar angajații din tehnologie sunt sub presiune să muncească mai mult și mai intens pentru a obține rezultate rapide.
„Leneșii nu sunt frații mei”
Cultura 996 a apărut pentru prima dată în China, acum un deceniu. A fost adoptată de companiile tech și start-up-uri într-o perioadă în care țara își propunea să treacă de la statutul de „atelier al lumii” pentru produse ieftine la un lider în tehnologii avansate.
A avut susținători influenți, printre care Jack Ma, miliardarul fondator al gigantului de retail Alibaba.
„Personal, cred că a putea lucra în regim 996 este o mare binecuvântare”, scria el într-o postare pe blog adresată angajaților.
„Nu doar antreprenorii; cei mai de succes sau ambițioși artiști, oameni de știință, sportivi, funcționari și politicieni lucrează în regim 996 sau chiar mai mult”, spunea el într-un alt mesaj.
„Nu pentru că au o perseverență ieșită din comun, ci pentru că sunt profund pasionați de carierele lor”, adăuga Ma.
Un alt entuziast a fost Richard Liu, fondatorul gigantului de retail JD.com, care la un moment dat a criticat dur ceea ce considera a fi declinul eticii muncii în China.
„Leneșii nu sunt frații mei!”, scria el într-un e-mail controversat adresat angajaților în 2019.
Această atitudine a provocat însă un val de reacții negative, inclusiv numeroase plângeri online potrivit cărora firmele ignorau legislația muncii, nu plăteau orele suplimentare și forțau angajații să lucreze excesiv. Până în 2021, nemulțumirea devenise prea puternică pentru a mai fi ignorată de autorități, ceea ce a dus la o ofensivă legală împotriva practicilor abuzive.
În China, cultura 996 nu a dispărut complet, dar susținătorii ei au devenit mult mai discreți. O excepție notabilă a fost Qu Jing, fosta șefă a departamentului de relații publice al Baidu, care în 2024 a publicat o serie de videoclipuri pe rețelele sociale în care apăra agresiv cultura muncii intense. Declarația ei tranșantă — „nu sunt mama voastră, pe mine mă interesează doar rezultatele” — a stârnit indignare. Deși ulterior și-a cerut scuze, Qu și-a pierdut în cele din urmă locul de muncă.
Cu toate acestea, cultura are încă susținători și în alte părți ale lumii.
Anul trecut, Narayana Murthy, fondatorul gigantului indian de software Infosys, a vorbit admirativ despre modelul 996 din China. El a declarat într-un interviu TV că „nicio persoană, nicio comunitate și nicio țară nu s-au ridicat vreodată fără muncă asiduă”.
Goana după aurul AI
De ce a ales industria tech din SUA să adopte acest trend? Un factor-cheie pare să fie cursa frenetică pentru dezvoltarea aplicațiilor AI.
„În principal este vorba despre companii de inteligență artificială”, explică Adrian Kinnersley, care conduce firme de recrutare în Europa și America de Nord. „Cele care au finanțare de la fonduri de capital de risc sunt într-o cursă pentru a-și dezvolta produsele și a le scoate pe piață înainte ca altcineva să le-o ia înainte. Asta le-a dus la ideea că, dacă lucrezi mai multe ore, câștigi cursa.”
Una dintre aceste companii AI este condusă de Magnus Müller, un tânăr antreprenor născut în Germania. El a cofondat Browser-Use, o firmă care dezvoltă instrumente pentru a ajuta aplicațiile AI să interacționeze cu browserele web. Müller locuiește într-o „hacker-house” — un spațiu comun de locuit și lucru — unde el și colegii săi fac constant schimb de idei și consideră că munca în program prelungit este pur și simplu o realitate a domeniului.
