Donald Trump își dorește ca Statele Unite să dețină Groenlanda. Problema este că Groenlanda aparține deja Danemarcei, iar majoritatea groenlandezilor nu vor să devină parte a SUA.
Deși o intrare spectaculoasă în capitala Groenlandei, Nuuk, și o preluare de tip „Venezuela” pare fantezistă — chiar dacă atacul militar asupra Caracasului a arătat de ce sunt capabile Statele Unite — există totuși un traseu clar. Iar Trump pare să fi parcurs deja o parte din el.
Îngrijorător pentru europeni, strategia seamănă izbitor cu manualul expansionist al lui Vladimir Putin.
POLITICO a discutat cu nouă oficiali UE, surse din NATO, experți în apărare și diplomați pentru a contura modul în care o preluare americană a insulei arctice, bogată în minerale și strategic importantă, s-ar putea desfășura.
„Ar putea fi vorba de cinci elicoptere… nu ar avea nevoie de multe trupe”, a spus un politician danez care a cerut anonimatul. „Nu ar fi nimic ce ar putea face [groenlandezii].”
Pasul 1: Campanie de influență pentru stimularea mișcării de independență a Groenlandei
Aproape imediat după preluarea mandatului, administrația Trump a început să promoveze ideea independenței Groenlandei, teritoriu semi-autonom al Regatului Danemarcei. O Groenlandă independentă ar putea semna acorduri directe cu SUA, în timp ce, în prezent, are nevoie de aprobarea Copenhagăi.
Pentru a obține independența, groenlandezii ar trebui să voteze la un referendum, apoi să negocieze un acord aprobat atât de Nuuk, cât și de Copenhaga. Un sondaj din 2025 arată că 56% dintre groenlandezi ar vota pentru independență, iar 28% împotrivă.
Potrivit presei daneze, americani cu legături cu Trump ar fi desfășurat operațiuni de influență discretă în Groenlanda, în timp ce serviciul danez de informații PET a avertizat că teritoriul „este ținta unor campanii de influență de diverse tipuri”.
Expertul în politici digitale Felix Kartte a comparat situația cu tacticile Rusiei în Moldova, România și Ucraina: combinație de acțiuni online și offline, rețele de conturi false și pseudo-media, menite nu neapărat să convingă, ci să creeze impresia de inevitabilitate.
În Groenlanda, SUA par să folosească unele dintre aceste metode. Stephen Miller, adjunctul șefului de cabinet al lui Trump, a declarat la CNN că „nimeni nu va lupta militar cu SUA pentru viitorul Groenlandei”.
Trump a creat recent funcția de trimis special pentru Groenlanda și l-a numit pe guvernatorul statului Louisiana, Jeff Landry, declarând că scopul este „să facă Groenlanda parte a SUA”.
Vicepreședintele JD Vance a afirmat, în timpul unei vizite, că „poporul Groenlandei va avea autodeterminare” și că SUA sunt „singura națiune care le va respecta suveranitatea și securitatea”.
Pasul 2: O ofertă tentantă pentru Groenlanda
Dacă eforturile pentru accelerarea referendumului de independență reușesc și Groenlanda se desprinde de Danemarca, următorul pas ar fi aducerea sa sub influența SUA.
O variantă ar fi transformarea Groenlandei într-un stat american — idee vehiculată de apropiați ai lui Trump. Premierul danez Mette Frederiksen a fost nevoită să afirme recent că „SUA nu au dreptul să anexeze Groenlanda”, după ce soția lui Stephen Miller a publicat o hartă a teritoriului acoperită de steagul SUA, cu mesajul „CURÂND”.
Totuși, 85% dintre groenlandezi se opun aderării la SUA, iar chiar și susținători ai independenței nu privesc favorabil această variantă.
O alternativă ar fi un „Compact de Liberă Asociere” (COFA), similar cu acordurile SUA cu Micronezia, Insulele Marshall și Palau, care oferă protecție și servicii în schimbul libertății de operare militară.
Deputatul groenlandez Kuno Fencker a declarat că Groenlanda nu vrea să fie „ca Puerto Rico”, dar ar lua în calcul acorduri bilaterale sau alte formule, decise prin plebiscit.
Experți danezi avertizează însă că Trump nu este un negociator care oferă avantaje reale partenerilor și că riscurile pentru Groenlanda ar fi uriașe.
Pasul 3: Atragerea Europei de partea SUA
Europa, în special aliații Danemarcei din UE, s-ar opune unei desprinderi a Groenlandei. Totuși, SUA ar putea folosi ca monedă de schimb Ucraina.
Un scenariu discutat de diplomați presupune un „pachet securitate contra securitate”: garanții mai ferme pentru Ucraina, în schimbul unui rol extins al SUA în Groenlanda.
Pentru europeni, ar fi o concesie dureroasă, dar poate preferabilă riscului de a-l irita pe Trump, care ar putea riposta prin sancțiuni sau sprijin pentru Putin.
Pasul 4: Invazia militară
Dacă Groenlanda sau Danemarca spun „nu”, o preluare militară ar fi relativ ușoară.
Potrivit experților militari danezi, SUA ar putea pune în aplicare o strategie de tip „fait accompli”, similară celei folosite de Rusia în Ucraina: desfășurarea rapidă de trupe și proclamarea controlului asupra teritoriului.
SUA au deja circa 500 de militari și contractori la baza Pituffik și personal consular la Nuuk, plus aproximativ 100 de membri ai Gărzii Naționale din New York, detașați sezonier. Groenlanda nu are armată proprie, iar capacitățile Danemarcei sunt limitate.
„Controlul asupra Nuuk ar putea fi preluat în jumătate de oră sau mai puțin”, avertizează experții.
O astfel de acțiune nu ar avea bază legală în dreptul internațional și ar necesita aprobarea Congresului SUA pentru o ocupație de peste 60 de zile. Mai mult, ar însemna, practic, sfârșitul NATO.
„Dacă ai fi unul dintre cei 60.000 de oameni din Groenlanda, ai fi foarte îngrijorat”, a spus un europarlamentar danez.
