O asociaţie din Austria care luptă pentru protejarea vieţii private a depus joi o plângere împotriva Comisiei Europene, acuzând-o că a lansat o campanie direcţionată pe reţelele sociale, încălcând regulile UE, potrivit AFP.
În septembrie 2023, Bruxellesul „a folosit tehnici ilegale de micro-direcţionare pentru a-şi promova proiectul mult blamat de a controla mesajele private”, a transmis ONG-ul NOYB (‘None of Your Business’ – ‘Nu e treaba ta’) într-un comunicat.
Comisia s-a bazat pe opiniile politice şi religioase ale persoanelor vizate, contrar Regulamentului general european privind datele (GDPR), a precizat asociaţia. De exemplu, a exclus în mod deliberat utilizatorii de internet interesaţi de Brexit, Marine Le Pen, Giorgia Meloni sau creştinism.
„Este îngrozitor că executivul UE nu aplică legea la a cărei adoptare a contribuit el însuşi acum câţiva ani”, a reacţionat Maartje de Graaf, avocată la NOYB.
NOYB a depus o plângere la Autoritatea Europeană pentru Protecţia Datelor în numele unui utilizator olandez de internet care a primit unul dintre mesajele de la serviciile UE. ONG-ul solicită o investigaţie amănunţită şi aplicarea unei amenzi.
Comisarul european Ylva Johansson a recunoscut la sfârşitul lunii octombrie că există „întrebări” cu privire la conformitatea campaniei.
„Iau acest lucru foarte, foarte în serios. Trebuie clarificat (…) Este în curs de revizuire”, a spus responsabila suedeză.
Campania controversată
Campania, lansată pe X (fostă Twitter), a avut ca scop promovarea unui text de lege care să oblige platformele şi serviciile de mesagerie să detecteze imagini cu caracter pedofil şi invitaţii adresate copiilor de către pedofili.
Acest proiect de lege este respins de unele state membre, dar şi de parlamentari, care sunt îngrijoraţi că va duce la supravegherea pe scară largă a comunicaţiilor private.
Proiectul a atins marţi o nouă etapă în Parlamentul European, prin votul Comisiei pentru Libertăţi Civile, care a schimbat versiunea iniţială pentru a consolida protecţia vieţii private şi a păstra confidenţialitatea schimburilor de mesaje.
Această componentă completează Actul legislativ privind serviciile digitale (‘Digital Services Act’, DSA), care vizează combaterea conţinutului ilegal şi a practicilor opace. De la sfârşitul lunii august, ea s-a aplicat celor mai mari 19 reţele sociale, platforme de achiziţie online şi motoare de căutare, printre care Google, YouTube, Amazon, Facebook, Instagram, X (fostă Twitter) sau TikTok.