România este o putere militară serioasă, iar riscul ca politicianul sceptic față de NATO și pro-Rusia, Călin Georgescu, să devină președinte duminica viitoare, creează confuzie în cadrul alianței.
Țara cu 19 milioane de locuitori este membră NATO de două decenii și găzduiește o bază aeriană ce se extinde pentru a deveni cea mai mare din Europa, scrie POLITICO.
România se învecinează cu Ucraina, privește peste Marea Neagră către Crimeea ocupată de Rusia, a trimis arme și muniție la Kiev și găzduiește un sistem american de apărare cu rachete Aegis Ashore la Deveselu, în sudul țării, unde sunt staționate atât trupe române, cât și americane.
Însă aceste legături internaționale sunt condamnate de Georgescu, care a numit rachetele de la Deveselu o „rușine națională”, a făcut campanie pentru încetarea ajutorului României către Ucraina și a cerut „înțelepciune rusească” în definirea politicii externe.
În același timp, Georgescu insistă că nu dorește să retragă România din alianță.
„Nu vreau să ies din NATO, nu vreau să ies din Uniunea Europeană”, a spus Georgescu săptămâna trecută.
„Ce vreau, însă, este să am o poziție, nu să mă plec, nu să accept totul. Cum am spus, ar trebui să facem totul în interesul nostru național.”
Chiar dacă Georgescu ar fi înclinat să retragă România din NATO, acest obiectiv ar fi greu de realizat, având în vedere că extrema dreaptă nu deține o majoritate în parlamentul țării. De asemenea, ar putea deranja românii, dintre care 88% susțin apartenența la alianță, potrivit unui sondaj recent.
Dar, conform sistemului politic de tip francez al României, președintele este șeful statului, comandantul suprem al forțelor armate și responsabil de politica externă.
Un sceptic față de NATO la Palatul Cotroceni ar putea crea mari probleme pentru alianță
Așadar, un sceptic față de NATO la Palatul Cotroceni ar putea crea mari probleme pentru alianță; Georgescu ar putea urma exemplul prim-ministrului ungar Viktor Orbán și ar putea acționa ca un satelit pro-Kremlin în cadrul NATO.
O schimbare politică dramatică la București ar putea submina rolul României ca unul dintre principalii jucători de securitate regională ai alianței.
Țara este unul dintre cei mai mari contribuitori ai alianței, folosește avioane de vânătoare F-16, cumpără tancuri de luptă M1 Abrams din America și intenționează să deschidă una dintre cele mai mari baze aeriene din NATO. De asemenea, a trimis trupe atât în Irak, cât și în Afganistan.
Această putere militară în creștere vine pe fondul unei economii în expansiune rapide din ultimele două decenii, care a transformat țara dintr-un „caz fără speranță” al Balcanilor într-o națiune tot mai prosperă, care chiar a depășit vechiul rival Ungaria în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor.
„Rolul României s-a schimbat mult în ultimii 20 de ani de când a aderat la NATO, iar țara a făcut pași pentru a deveni un furnizor de securitate, nu doar un consumator de securitate”, a spus Anca Agachi, analist de politici la think tank-ul RAND.
De la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, acum aproape trei ani, România a trimis arme, inclusiv un sistem de apărare aeriană Patriot, și a ajutat la canalizarea ajutoarelor internaționale către Kiev.
România se învecinează, de asemenea, cu Marea Neagră — unde rușii atacă vase civile și pun mine.
Dronele rusești au traversat spațiul aerian românesc pe drumul lor către Ucraina, iar fragmente de drone au fost găsite pe teritoriul românesc.
„Proximitatea față de Ucraina a plasat România într-o poziție vitală ca partener logistic”, a spus Antonia Colibasanu, o analistă geostrategică din România la Geopolitical Futures, adăugând că România este, de asemenea, un centru de instruire pentru piloții ucraineni de F-16.
Descurajarea NATO
Liderii NATO au convenit în martie 2022 să stabilească patru batalioane multinaționale suplimentare pe marginea estică a alianței, inclusiv unul condus de Franța în România. Unitatea, staționată la Cincu, va fi actualizată la o brigadă de 4.000 de soldați până anul viitor. Aceasta include trupe din Belgia, Luxemburg, Macedonia de Nord, Polonia, Portugalia și Statele Unite.
Pe lângă sistemele de apărare cu rachete de la Deveselu, România intenționează să cheltuiască 2,7 miliarde de dolari pentru a transforma baza aeriană Mihail Kogălniceanu într-una dintre cele mai mari facilități ale NATO. După finalizarea lucrărilor de modernizare, programate pentru 2030, Kogălniceanu va găzdui peste 10.000 de soldați și civili, dintre care unii vor fi mutați de la baza americană Ramstein din Germania.
„Acesta va fi un instrument foarte concret de descurajare pe flancul estic”, a declarat George Scutaru, CEO al think tank-ului New Strategy Center și fost consilier pentru securitate națională al președintelui României.
