Când Vladimir Putin a trimis cel puțin 19 drone în Polonia săptămâna trecută, președintele rus transmitea un mesaj: nu are de gând să pună capăt războiului împotriva Occidentului prea curând.
Incursiunea rusă în spațiul aerian NATO vine după săptămâni de atacuri aeriene în Ucraina, care au ucis zeci de civili, au avariat clădiri ce găzduiau delegațiile UE și britanice și au lovit pentru prima dată o clădire guvernamentală din centrul Kievului.
Departe de a fi pregătit să încheie un acord de pace cu Ucraina sub presiunea președintelui american Donald Trump, Putin și-a legat supraviețuirea politică de un conflict mocnit cu Statele Unite și aliații lor.
„Putin este președintele războiului”, a spus Nikolai Petrov, analist senior la New Eurasian Strategies Center, cu sediul la Londra, conform Politico. „Nu are niciun interes să-l încheie.”
După ce s-a autoînscenat ca lider de război, revenirea la postura de președinte de pace ar echivala cu o retrogradare. „Indiferent care ar fi condițiile, el nu poate renunța la acest rol”, a adăugat Petrov.
Pe măsură ce ofensiva la scară largă a lui Putin împotriva Ucrainei se apropie de al patrulea an, președintele rus are, probabil, cele mai multe motive de optimism de la începutul războiului, când Kremlinul spera să cucerească țara în câteva zile.
Victoria împotriva „Occidentului colectiv”
Cu forțele ucrainene paralizate de lipsa armelor și a resurselor umane, Rusia a avansat mai adânc în țară. Totuși, progresul Moscovei a fost lent și costisitor. Forțele armate ale Kremlinului au suferit un număr estimat de un milion de victime, iar conflictul a afectat economia rusă, amenințând-o cu recesiunea.
Și totuși, politic, încheierea conflictului vine cu riscuri.
Controlul strict al Kremlinului asupra mass-media și internetului i-ar permite probabil să prezinte un acord de pace drept o victorie în ochii majorității rușilor. Dar nu de aceștia se teme Putin.
Cu opoziția liberală decimată, un grup mic, dar vocal, de naționaliști reprezintă acum cea mai mare amenințare la adresa puterii sale, spune Petrov. Și el le-a promis o victorie grandioasă, nu doar asupra Ucrainei, ci asupra a ceea ce Kremlinul numește „Occidentul colectiv”.
„Există o dorință în rândul aripii radicale a establishmentului militar-politic de a distruge NATO”, a declarat Alexander Baunov, fost diplomat rus, acum cercetător senior la Carnegie Russia Eurasia Center, pentru serviciul rusesc al DW. „De a arăta că NATO nu valorează nimic.”
De când Putin s-a întâlnit cu Trump în Alaska luna trecută, într-un summit prezentat de președintele american ca fiind dedicat obținerii unui armistițiu, Moscova și-a intensificat campania de război hibrid împotriva Europei, potrivit analiștilor militari.
Înainte de incursiunea de miercuri, dronele rusești au pătruns în repetate rânduri în spațiul aerian polonez din Belarusul vecin, survolând orașe înainte de a se întoarce. În august, o dronă rusească s-a prăbușit la aproximativ 100 de kilometri sud-vest de Varșovia.
Potrivit WELT, publicație soră a POLITICO în cadrul grupului Axel Springer, cinci dintre dronele care au intrat în Polonia erau pe o traiectorie directă către o bază NATO înainte de a fi interceptate de avioane de luptă F-35 Lockheed Martin olandeze.
Mesaje de la Kremlin
Într-un editorial publicat cu două zile înainte ca dronele să intre în Polonia, Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, a acuzat Helsinki că plănuiește un atac, amenințând că orice ofensivă „ar putea duce la prăbușirea statului finlandez — odată pentru totdeauna”.
Analiștii au remarcat că retorica articolului semăna cu mesajele Kremlinului dinaintea invaziei la scară largă a Ucrainei, din februarie 2022.
Moscova a început, de asemenea, să mute industrii vitale, inclusiv construcțiile navale, spre estul țării, departe de granița cu NATO, a subliniat Petrov. Vineri, Rusia a început exerciții militare de mare amploare cu Belarus, inclusiv în apropierea graniței cu Polonia. Exercițiile sunt programate să se încheie marți.
„Indiferent de ceea ce obține Putin în Ucraina, confruntarea cu Occidentul nu se va încheia acolo; ea va continua sub diverse forme”, a spus Petrov. „Inclusiv militar.”
Prin acțiuni precum incursiunea din Polonia, Putin transmite un avertisment lui Trump și liderilor europeni care discută despre acordarea de garanții de securitate Kievului după un eventual acord de pace, a spus Kirill Rogov, fondatorul think tank-ului Re:Russia.
Putin a arătat că poate ataca astăzi țări NATO
„Putin a arătat că poate ataca astăzi țări NATO și că acestea nu au sisteme de apărare în funcțiune”, a afirmat el.
Mesajele ambigue ale lui Trump privind angajamentul său față de NATO și lipsa de fermitate în privința termenelor pentru impunerea de sancțiuni împotriva Moscovei îi dau lui Putin încrederea că poate scăpa nepedepsit.
Pentru președintele rus, „acum ori niciodată”, a adăugat Baunov.
Incursiunile precum cea din Polonia sunt menite să submineze angajamentul alianței occidentale față de apărarea colectivă, prin ofensive mici care testează disponibilitatea NATO de a răspunde.
Speranța, spune Baunov, este de a arăta că alianța militară este un tigru de hârtie.
Până acum, reacția Washingtonului a alimentat aceste temeri.
Joi, Trump a reluat mesajele Moscovei, spunând reporterilor că „ar fi putut fi o greșeală”.
Kremlinul a respins acuzațiile că dronele au fost o provocare deliberată. Ministerul rus al Apărării a declarat că „nu a existat nicio intenție de a lovi obiective” din Polonia.
Belarus, care a servit ca rampă de lansare pentru unele dintre drone, potrivit oficialilor polonezi, a spus că incursiunea ar fi putut fi rezultatul unei erori cauzate de „bruiaj electronic”.
„Aceasta este tipica testare și provocare în stil Putin”, a spus Rogov. „Îi place ca lucrurile să fie ambigue, astfel încât să poată fi interpretate fie ca deliberate, fie ca accidentale.”
