Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a intrat în noul an confruntându-se cu o alegere dificilă: fie să limiteze așa-numita „operațiune militară specială” din Ucraina, fie să riște deteriorarea gravă a economiei ruse.
Aproape peste noapte, președintele american Donald Trump i-ar fi oferit însă o soluție.
Loviturile SUA și Israelului asupra Iranului au făcut ca prețul petrolului să crească puternic, ceea ce stimulează principala sursă de venit a Kremlinului și îi permite lui Putin să își susțină mai ușor efortul de război.
După ce Israelul a bombardat în weekend instalații petroliere iraniene, prețul petrolului de referință a depășit 100 de dolari pe baril, atingând cel mai ridicat nivel din vara anului 2022, când piețele au reacționat la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina.
Pentru Rusia, această creștere a prețurilor reprezintă un câștig economic important într-un moment critic, în care costurile celor patru ani de război din Ucraina amenințau să declanșeze o criză economică internă.
Atacul asupra Iranului ar putea submina pretenția Moscovei că își susține aliații, însă, în același timp, deja aduce beneficii economiei ruse și, implicit, războiului purtat de Kremlin în Ucraina. Astfel, Rusia ar putea deveni unul dintre principalii beneficiari ai conflictului care se extinde în Orientul Mijlociu.
Revenire economică
Cu doar câteva săptămâni în urmă, atmosfera în rândul elitei economice ruse era sumbră.
Planul bugetar al Ministerului Finanțelor rus pentru acest an se baza pe un preț de referință de 59 de dolari pe baril pentru petrolul Urals, principalul sortiment exportat de Rusia. În ianuarie, însă, veniturile din energie au scăzut la cel mai mic nivel din 2020, amplificând problemele generate de încasările fiscale slabe.
Pe fondul sancțiunilor occidentale, al ratelor ridicate ale dobânzilor și al deficitului de forță de muncă, economia rusă era sub presiune, iar tensiunile dintre Ministerul Finanțelor și banca centrală privind modul de gestionare a situației deveniseră tot mai vizibile.
„Nu era vorba de un colaps”, a spus Sergey Vakulenko, cercetător la Carnegie Russia Eurasia Center. „Dar guvernul se confrunta cu decizii dificile: trebuia să reducă cheltuielile, să crească taxele și chiar să ia în calcul reducerea unor cheltuieli militare.”
Oprirea războiului din Ucraina nu a fost niciodată o opțiune, a adăugat Vakulenko, însă devenea clar că Rusia ar fi trebuit „să facă economii chiar și în acest domeniu”.
Apoi au venit atacurile SUA și Israelului asupra Iranului. Pe măsură ce Teheranul a ripostat și conflictul s-a extins la nivel regional, transportul prin Strâmtoarea Hormuz s-a blocat, iar prețul petrolului a crescut brusc.
„Dintr-o dată, Moscova a primit acest cadou”, a spus Vladimir Milov, fost ministru adjunct al energiei din Rusia, devenit critic al Kremlinului și aflat în exil. „Au primit o gură de oxigen.”
Potrivit lui, oficialii ruși sunt acum „foarte, foarte mulțumiți”.
„Greșeală strategică”
În loc să fie vândut cu discount din cauza sancțiunilor occidentale, petrolul rusesc ar putea acum să fie comercializat la prețuri premium, deoarece principalii cumpărători – India și China – se grăbesc să își asigure livrările.
Mai mult, acest lucru ar putea avea chiar sprijinul Washingtonului.
Vinerea trecută, Trezoreria SUA a emis o derogare de 30 de zile care permite Indiei să cumpere petrol rusesc „pentru a menține fluxul de petrol pe piața globală”.
O zi mai târziu, secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat că Statele Unite ar putea chiar „ridica sancțiuni suplimentare asupra petrolului rusesc”, o schimbare semnificativă față de politica de anul trecut, când statele care cumpărau energie rusească erau sancționate.
Kremlinul profită deja de această situație.
„Rusia a fost și rămâne un furnizor de încredere atât de petrol, cât și de gaze”, a declarat purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, într-un mesaj care a sunat aproape ca o ofertă comercială, adăugând că cererea pentru produsele energetice rusești a crescut.
În același timp, Kirill Dmitriev, consilier al Kremlinului, a scris pe platforma X că „tsunamiul șocului petrolier abia începe”, criticând decizia Europei de a renunța la energia rusească și numind-o „o greșeală strategică”.
Luni, comentatori pro-Kremlin au distribuit și un articol din Wall Street Journal care estima că prețul petrolului ar putea ajunge până la 215 dolari pe baril.
Jocul pe termen lung
Experții în energie avertizează însă că este prea devreme pentru ca Moscova să declare victoria.
Dacă criza din Iran va deveni un avantaj economic real pentru Rusia depinde direct de durata conflictului.
Milov a explicat că, pentru ca economia rusă să beneficieze cu adevărat, prețurile petrolului ar trebui să rămână la niveluri ridicate timp de aproximativ un an. „Una sau două luni de prețuri mari ar ajuta, dar nu ar salva economia”, a spus el.
O creștere temporară a prețurilor ar „amâna doar deciziile dificile”, a adăugat și Vakulenko.
Există însă și un alt motiv pentru care Moscova ar putea spera ca războiul să se prelungească: cu fiecare zi de conflict, Statele Unite consumă din stocurile de armament de care Ucraina are nevoie pentru a se apăra.
