Fostul judecător Cristi Danileţ a câştigat definitiv, luni, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului procesul intentat statului român, după ce a fost sancţionat de Consiliul Superior al Magistraturii pentru două opinii exprimate pe Facebook, CEDO stabilind, printr-o decizie a Marii Camere, că România a încălcat articolul 10 din Convenţia europeană a drepturilor omului privind libertatea de exprimare.
Avocata sa, Nicoleta Popescu, subliniază că hotărârea clarifică dreptul magistraţilor de a comenta public subiecte de interes general, inclusiv pe reţelele sociale, şi reprezintă un moment-cheie în jurisprudenţa CEDO privind statutul judecătorilor.
„În hotărârea sa pronunţată astăzi în Marea Camera1 , în cauza Danileţ c. România (cererea nr. 16915/21), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis, cu 10 voturi împotriva 7, că a avut loc Încălcarea articolului 10 (libertatea de exprimare) din Convenţia europeană a drepturilor omului Cauza se referă la libertatea de exprimare a unui judecător, sancţionat de Consiliul Superior al Magistraturii pentru că a publicat două mesaje pe contul său de Facebook care era accesibil publicului. Curtea reaminteşte că judecătorii au dreptul, atunci când democraţia sau statul de drept sunt grav ameninţate, să se exprime public cu privire la aspecte de interes general”, se arată într-un comunicat de presă al CEDO.
Potrivit sursei citate, declaraţiile făcute într-un astfel de context beneficiază, în general, „de un nivel ridicat de protecţie”.
„Curtea constată apoi că mesajele publicate de reclamant nu au rupt echilibrul rezonabil între, pe de o parte, gradul de implicare al reclamantului, în calitate de judecător, în societate, pentru a apăra ordinea constituţională şi instituţiile şi, pe de altă parte, datoria sa de a-şi păstra independenţa, imparţialitatea şi aparenţa acestei independenţe şi imparţialităţi în exercitarea funcţiilor sale”, precizează Curtea.
În speţă, Curtea observă că primul mesaj viza apărarea ordinii constituţionale şi păstrarea independenţei instituţiilor, iar al doilea se referea la funcţionarea aparatului judiciar naţional.
„Ambele mesaje se refereau la chestiuni de interes general, despre care publicul avea un interes legitim să fie informat. În opinia Curţii, niciunul dintre motivele invocate de autorităţile naţionale nu indică în mod convingător în ce mod aceste declaraţii ar fi perturbat buna funcţionare a sistemului judiciar naţional şi ar fi adus atingere demnităţii şi onoarei profesiei de magistrat sau încrederii pe care justiţiabilii ar trebui să o aibă în aceasta. Examinând mesajele publicate în lumina criteriilor pe care le-a stabilit în materie de libertate de exprimare a magistraţilor pe internet, Curtea consideră că ingerinţa în libertatea de exprimare a reclamantului nu se baza pe motive relevante şi suficiente şi nu răspundea unei necesităţi sociale imperioase”, se mai arată în comunicatul citat.
Explicaţiile avocatei Nicoleta Popescu
Nicoleta Popescu, avocata magistratului în prezent pensionat, afirmă că decizia de luni a CEDO „clarifică faptul că, deşi sunt supuşi unei obligaţii generale de rezervă, magistraţii pot comenta public, inclusiv pe reţelele sociale, subiecte de interes general”.
„Hotărârea pronunţată astăzi este definitivă. Standardele stabilite de Marea Cameră vor avea efect obligatoriu, de lege pentru toate cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, inclusiv România. Hotărârea Marii Camere reprezintă un moment-cheie în jurisprudenţa CEDO privind articolul 10 şi statutul magistraţilor, având potenţialul de a consolida sau redefini standardele europene referitoare la libertatea de exprimare a judecătorilor şi procurorilor în societăţile democratice”, explică Nicoleta Popescu.
Potrivit avocatei, cazul priveşte libertatea de exprimare a unui judecător şi modul în care statul poate sau nu poate sancţiona magistraţii pentru opiniile exprimate în spaţiul public.
„Astfel, Curtea a confirmat că România a încălcat, în cazul magistratului român, articolul 10 privind libertatea de exprimare, din Convenţia europeană a drepturilor omului. Reclamantul nu a solicitat daune morale statului român”, a mai afirmat avocata lui Cristi Danileţ.
Popescu a menţionat că hotărârea Marii Camere vine după ce Guvernul României a solicitat rejudecarea hotărârii iniţiale, pronunţată în februarie 2024.
„Azi Marea Cameră a decis menţinerea soluţiei pronunţate anterior de CEDO, care decisese în favoarea libertăţii magistraţilor de a se exprima public pe probleme de interes general, condamnând încercările sistemului judiciar român de a-i sancţiona disciplinar”, a mai spus Nicoleta Popescu.
Cristi Danileţ, la momentul faptelor judecător la Tribunalul Judeţean Cluj, era cunoscut pentru participarea sa activă la dezbateri privind democraţia, statul de drept şi justiţia şi se bucura de o anumită notorietate la nivel naţional. În ianuarie 2019, el a publicat două mesaje pe pagina sa de Facebook, care avea aproximativ 50.000 de abonaţi, mesaje care au fost preluate şi comentate de o parte din mass-media şi au făcut obiectul a numeroase comentarii, notează CEDO.
Primul mesaj a fost publicat pe 9 ianuarie 2019, în contextul prelungirii mandatului şefului de stat major al armatei printr-un decret prezidenţial din 28 decembrie 2018, iar al doilea mesaj, publicat la 10 ianuarie 2019, conţinea un link către un articol de presă ce conţinea un interviu cu un procuror despre gestionarea cauzelor penale de către parchet şi despre dificultăţile întâmpinate de procurori în tratarea dosarelor care le-au fost atribuite. Linkul respectiv era însoţit de un scurt comentariu al lui Danileţ, în care acesta afirma „iată, ăsta procuror cu sânge în instalaţie”.
În luna mai 2019, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) l-a sancţionat disciplinar pe Cristi Danileţ cu reducerea remuneraţiei sale cu 5 % timp de două luni.
Bazându-şi decizia pe un articol din Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor, CSM a considerat că Danileţ „a adus atingere onoarei şi bunei imaginii a justiţiei şi că nu şi-a respectat obligaţia de rezervă în primul său mesaj”. În plus, CSM a considerat că limbajul folosit de domnul Danileţ în comentariul din al doilea mesaj depăşea limitele decenţei şi ale statutului de magistrat. În mai 2020, Înalta Curte a confirmat această decizie.
Cristi Danileţ a reclamat încălcarea articolului 10 din Convenţia europeană a drepturilor omului, referitor la libertatea de exprimare. Cererea sa a fost introdusă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului la 18 martie 2021. În hotărârea sa din 20 februarie 2024, Curtea (reunita într-un complet de cameră) a concluzionat, cu majoritate de voturi, că a fost încălcat articolul 10 (libertatea de exprimare) din Convenţia europeană a drepturilor omului. La 24 iunie 2024, cauza a fost trimisă în faţa Marii Camere la cererea Guvernului român. Mai multe organizaţii au fost autorizate să intervină în procedura scrisă în calitate de terţi intervenienţi.
Audierea în faţa Marii Camere a avut loc la 18 decembrie 2024, la Strasbourg, unde Danileţ a fost prezent şi şi-a susţinut punctul de vedere, fiind asistat de avocatele Nicoleta Popescu şi Mihaela Ghirca-Bogdan.
În cadrul audierii au fost prezentate pledoarii orale – procedură rară în faţa Curţii Europene – bazate pe jurisprudenţa relevantă a CEDO şi pe contextul istoric şi instituţional din România. Dezbaterile au fost urmărite de studenţi la drept şi magistraţi din mai multe state europene, reflectând interesul larg pentru problematica analizată.
Potrivit celor două avocate, noutatea dezbaterii a constat în analiza dreptului unui magistrat de a se exprima, cu respectarea obligaţiei de rezervă, nu doar pe teme ce ţin de justiţie, ci şi asupra unor chestiuni de interes public larg, într-un context democratic sensibil.
„Această cauză nu este despre o persoană, ci despre limitele în care un magistrat poate vorbi atunci când statul de drept este sub presiune. Este o discuţie despre standardele libertăţii de exprimare în spaţiul public, importantă pentru toţi magistraţii”, a declarat avocata Nicoleta Popescu, care l-a reprezentat pe reclamant în faţa Curţii Europene şi a obţinut hotărârea de condamnare din februarie 2024.
