8 C
București
miercuri, decembrie 10, 2025

Doar 0,001% dintre oameni dețin de trei ori mai multă bogăție decât cea mai săracă jumătate a omenirii, arată un raport | Grafic

Mai puțin de 60.000 de persoane – 0,001% din populația lumii – controlează de trei ori mai multă bogăție decât întreaga jumătate inferioară a omenirii, potrivit unui raport care susține că inegalitatea globală a ajuns la asemenea extreme încât acțiunea urgentă a devenit esențială.

Raportul World Inequality Report 2026, bazat pe date compilate de 200 de cercetători, a constatat, de asemenea, că cei mai bogați 10% dintre câștigători obțin mai mult decât ceilalți 90% la un loc, în timp ce jumătatea cea mai săracă captează mai puțin de 10% din totalul veniturilor globale.

Bogăția – valoarea activelor deținute de oameni – era și mai concentrată decât veniturile, provenite din muncă sau investiții, arată raportul, cei mai bogați 10% deținând 75% din bogăția mondială, iar jumătatea inferioară doar 2%.

În aproape fiecare regiune, cei mai bogați 1% aveau o avere mai mare decât cei mai săraci 90% la un loc, relevă raportul, inegalitatea patrimoniului crescând rapid în întreaga lume.

„Rezultatul este o lume în care o minoritate minusculă deține o putere financiară fără precedent, în timp ce miliarde de oameni rămân excluși chiar și de la o stabilitate economică de bază”, au scris autorii, conduși de Ricardo Gómez-Carrera de la Paris School of Economics.

Ponderea averii globale deținută de cei mai bogați 0,001% a crescut de la aproape 4% în 1995 la peste 6%, se arată în raport, în timp ce averea multimilionarilor a crescut cu aproximativ 8% anual din anii 1990 – aproape dublul ritmului de creștere al celor mai săraci 50%.

Diviziune extremă

Autorii – printre care se numără și influentul economist francez Thomas Piketty – afirmă că, deși inegalitatea a fost „mult timp o caracteristică definitorie a economiei globale”, până în 2025 aceasta „a atins niveluri care necesită atenție urgentă”.

Reducerea inegalității „nu ține doar de echitate, ci este esențială pentru reziliența economiilor, stabilitatea democrațiilor și viabilitatea planetei noastre”. Ei spun că astfel de diviziuni extreme nu mai sunt sustenabile pentru societăți sau ecosisteme.

Produs o dată la patru ani în colaborare cu Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, raportul folosește cea mai mare bază de date open-access privind inegalitatea economică globală și este considerat de referință în modelarea dezbaterii publice internaționale.

În prefață, laureatul Nobel Joseph Stiglitz reia apelul pentru crearea unui panel internațional similar IPCC-ului pentru schimbări climatice, care să „monitorizeze inegalitatea la nivel mondial și să ofere recomandări obiective, bazate pe dovezi”.

Inegalitate extremă

Privind dincolo de inegalitatea strict economică, raportul arată că inegalitatea oportunităților alimentează inegalitatea rezultatelor. De exemplu, cheltuielile pentru educație per copil în Europa și America de Nord sunt de peste 40 de ori mai mari decât în Africa Subsahariană – un decalaj de circa trei ori mai mare decât cel din PIB-ul pe cap de locuitor.

Astfel de disparități „consolidează o geografie a oportunităților”, adaugă raportul, menționând că o taxă globală de 3% aplicată unui număr mai mic de 100.000 de centimiliardari și miliardari ar genera 750 miliarde de dolari pe an – echivalentul bugetului global pentru educație al țărilor cu venituri mici și medii.

Inegalitatea este alimentată și de sistemul financiar global, care este construit în favoarea țărilor bogate, se arată în raport. Economiile avansate se pot împrumuta ieftin și pot investi în străinătate la randamente mai mari, ceea ce le permite să acționeze ca „rentieri financiari”.

Aproximativ 1% din PIB-ul global se transferă anual de la țările sărace către cele bogate prin fluxuri nete de venit asociate randamentelor ridicate și dobânzilor scăzute aferente datoriilor statelor dezvoltate – aproape de trei ori valoarea ajutorului global pentru dezvoltare, potrivit documentului.

În privința inegalității de gen, raportul evidențiază că decalajul salarial persistă „în toate regiunile”. Excluzând munca neremunerată, femeile câștigă în medie doar 61% din cât câștigă bărbații pe oră lucrată. Includerea muncii neremunerate reduce acest procent la doar 32%.

Ultimele știri
Citește și...

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.