Uniunea Europeană ar putea deveni la fel de dependentă de China pentru bateriile cu litiu-ion până în 2030, precum a fost de Rusia pentru energie înainte de războiul din Ucraina, dacă nu ia măsuri puternice, se arată într-un document obținut de Reuters.
Documentul, obținut de Reuters, va sta la baza discuțiilor privind securitatea economică a Europei în cadrul unei întâlniri a liderilor UE la Granada, în Spania, pe 5 octombrie.
Îngrijorați de creșterea asertivității globale și a ponderii economice a Chinei, liderii vor discuta propunerile Comisiei Europene pentru a reduce riscul ca Europa să fie prea dependentă de China și nevoia de diversificare către Africa și America Latină.
Lucrarea spune că, din cauza naturii intermitente a surselor de energie regenerabilă, cum ar fi solară sau eoliană, Europa va avea nevoie de modalități de stocare a energiei pentru a-și atinge obiectivul de a reduce emisiile nete de dioxid de carbon până în 2050.
„Acest lucru va crește vertiginos cererea noastră de baterii litiu-ion, pile de combustie și electrolizoare, care se așteaptă să se înmulțească între 10 și 30 de ori în următorii ani”, se arată în documentul, pregătit de președinția spaniolă a UE.
Vehiculele electrice – în centrul atenției
În timp ce UE deține o poziție puternică în fazele intermediare și de asamblare ale fabricării electrolizoarelor, cu o cotă de piață globală de peste 50%, se bazează în mare măsură pe China pentru pilele de combustie și bateriile litiu-ion esențiale pentru vehiculele electrice.
„Fără implementarea unor măsuri puternice, ecosistemul energetic european ar putea avea o dependență de China până în 2030 de o natură diferită, dar cu o severitate similară, față de cea pe care o avea asupra Rusiei înainte de invazia Ucrainei”, se arată în comunicat.
Potrivit Comisiei Europene, în 2021, cu un an înainte de invazia rusă a Ucrainei, UE a preluat peste 40% din consumul total de gaze, 27% din importurile de petrol și 46% din importurile de cărbune din Rusia.
Încheierea majorității achizițiilor de energie din Rusia a provocat un șoc al prețului energiei în UE și o creștere a inflației de consum, forțând Banca Centrală Europeană să majoreze brusc ratele dobânzilor într-o mișcare care a redus creșterea economică.
