Noul guvern al României se pregătește pentru un „botez de foc”, deoarece măsurile drastice pe care le propune pentru a reduce cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană riscă să provoace o reacție puternică din partea populației, scrie Politico.
Printre ideile potențial explozive aflate în discuție se numără reducerea cu 20% a numărului de funcționari publici — adică cel puțin 167.000 de persoane —, creșterea TVA-ului și introducerea unei noi taxe pe jocurile de noroc.
Deficitul bugetar a fost de 9,3% din PIB în 2024, iar eșecul în reducerea acestuia ar putea duce la retrogradarea ratingului suveran al țării.
O astfel de decizie ar crește costurile de împrumut și ar putea adânci și mai mult deficitul. România riscă, de asemenea, suspendarea fondurilor europene pentru dezvoltare regională și post-pandemie.
O coaliție formată din patru partide, condusă de premierul liberal Ilie Bolojan, a fost învestită pe 23 iunie — iar reacțiile negative au început deja.
Funcționarii publici care lucrează în clădirea ce găzduiește biroul premierului au protestat vineri împotriva unui proiect de lege care prevede tăierea bonusurilor și reducerea zilelor libere suplimentare pentru cei care lucrează în condiții periculoase. Guvernul a amânat discuția pe acest subiect, în urma solicitărilor sindicatelor pentru negocieri.
Drumul dureros către reducerea deficitului
Comisia Europeană a cerut României să reducă deficitul bugetar la 2,8% din PIB până în 2030, conform unei recomandări preliminare ce urmează să fie discutată la reuniunea miniștrilor de finanțe și economie din 8 iulie.
Drumul până acolo va fi dureros. Pe lângă reducerea aparatului bugetar, planul de guvernare prevede introducerea unor noi taxe pe jocurile de noroc și creșterea accizelor.
Guvernul intenționează, de asemenea, să mărească impozitul pe profit și pe dividende de la 10% la 16% și să crească TVA-ul pentru lemne de foc și alte produse energetice de la 5% la 9%. Alte cote reduse de TVA — cu excepția celor pentru alimente și medicamente — ar urma să crească la 19%.
„Această corecție este atât de extinsă, atât de profundă, încât durerea nu poate fi evitată”, a declarat Daniel Dăianu, fost ministru de finanțe și președinte al Consiliului Fiscal, instituția care consiliază guvernul în chestiuni bugetare.
El a adăugat că echilibrarea bugetului va fi „o zi a socotelilor” pentru România.
Noul guvern intenționează, de asemenea, să reevalueze proiectele de investiții și să restrângă programele de sprijin guvernamental doar la cele care duc la creșterea exporturilor, reducerea importurilor și generarea de valoare adăugată.
„Trebuie să convingem românii, finanțatorii internaționali și Comisia să colaboreze în acest efort, pentru a evita o retrogradare [a ratingului suveran] care ar declanșa o situație și mai complicată și mai dureroasă pentru România”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, într-o conferință de presă.
Reformă dureroasă
Ana Otilia Nuțu, analist de politici publice în cadrul think tank-ului Expert Forum din București, a afirmat că este dificil pentru guvern „să vândă austeritatea când oamenii văd aceleași fețe obosite la guvernare, împotriva cărora au votat masiv”.
Noul guvern este format din trei dintre cele patru partide care au contribuit, în ultimii ani, la creșterea deficitului bugetar: social-democrații de centru-stânga, liberalii de centru-dreapta și UDMR-ul, partidul minorității maghiare.
Siegfried Mureșan, europarlamentar liberal, a declarat că Ilie Bolojan a demonstrat capacitatea de a gestiona eficient reducerile bugetare în perioada în care a fost primar al municipiului Oradea.
„Ilie Bolojan are un adevărat istoric de reformator”, a spus Mureșan. „A făcut instituțiile pe care le-a condus mai eficiente și a redus numărul de funcționari publici.”
Nuțu, de la Expert Forum, a avertizat că măsurile de austeritate vor fi „teribil de nepopulare” dacă guvernul nu reduce cheltuielile publice inutile, precum pensiile speciale pentru foști funcționari.
Extrema dreaptă jubilează
„Oamenii vor fi foarte furioși și vom vedea în următoarele alegeri că vor mătura totul din cale”, a spus ea, prezicând o posibilă creștere suplimentară a populismului de extremă dreapta.
Nuțu și Dăianu au indicat colectarea mai eficientă a TVA-ului drept un domeniu cu potențial semnificativ pentru reducerea deficitului.
Diferența dintre veniturile totale potențiale din TVA și ceea ce a colectat efectiv ANAF în 2022 a fost de 8,5 miliarde de euro — adică peste 30% din suma care ar fi putut fi colectată, potrivit celor mai recente date ale Comisiei Europene.
„Va exista o intervenție puternică în acest domeniu”, a spus Victor Negrescu, europarlamentar social-democrat.
El a declarat că ANAF trebuie digitalizată pentru a combate evaziunea fiscală, adăugând că mulți români desfășoară activități economice nedeclarate și nu plătesc taxele aferente.
Președintele Nicușor Dan intenționează să discute despre evaziunea fiscală ca o amenințare la adresa securității naționale împreună cu oficialii din domeniul securității naționale, în cadrul unei reuniuni ce va avea loc luni.
Daniel Dăianu, de la Consiliul Fiscal, a spus că guvernul nu a realizat încă o evaluare de impact pentru majoritatea măsurilor avute în vedere. Totuși, într-un scenariu pozitiv, acestea ar putea reduce deficitul bugetar al României sub 8% din PIB până la sfârșitul anului, a estimat el.