Mario Draghi, fostul premier al Italiei, se bucura de pensionare când a sunat telefonul. Era septembrie 2023, iar biroul Ursulei von der Leyen voia să știe dacă ar accepta să îndeplinească o ultimă misiune pentru Bruxelles: să găsească o cale de a face Europa din nou competitivă.
„A trebuit să mă gândesc câteva zile… înainte de a spune de fapt da,” și-a amintit Draghi mai târziu, când și-a publicat raportul final despre revigorarea economiei Uniunii Europene.
„Sarcina părea atât de copleșitoare, atât de dificilă.”
Miercuri, ideile lui Draghi despre competitivitate vor reveni în centrul atenției, când von der Leyen va prezenta planul său pentru următorul buget pe șapte ani al UE, într-un moment definitoriu al mandatului său ca președinte al Comisiei Europene.
Cadrul Financiar Multianual (CFM), așa cum este cunoscut acest plan de cheltuieli pe termen lung, va fi aplicabil în perioada 2028-2034.
Faptul că sunt alocați doi ani pentru negocierile privind conținutul bugetului este un semn că — așa cum se întâmplă de obicei — von der Leyen se așteaptă la o luptă uriașă cu guvernele naționale, care trebuie să fie de acord în unanimitate asupra conținutului acestuia.
Oficialii Comisiei au petrecut weekendul în ședințe-maraton pentru a definitiva propunerea și încă lucrau târziu în seara de luni, alimentați cu pizza, cola și apă, scrie Politico.
Buget pentru război
Miza nu putea fi mai mare. Propunerea CFM va trebui să finanțeze UE pentru a face față unor provocări fără precedent, inclusiv un război comercial cu America lui Donald Trump; un război efectiv cu Rusia lui Vladimir Putin; o concurență intensificată din partea Chinei; conflicte în Orientul Mijlociu; schimbările climatice; migrația internațională; și ascensiunea extremei drepte, cu agenda sa politică anti-Bruxelles.
În cuvintele lui Draghi, venerabilul înțelept al economiei europene: „Am ajuns în punctul în care, fără acțiuni, va trebui să compromitem fie bunăstarea noastră, fie mediul nostru, fie libertatea noastră.”
Bugetul actual de bază al UE este în valoare de aproximativ 1,2 trilioane de euro, o sumă deloc mică.
Dar aceasta reprezintă doar aproximativ 1% din PIB-ul total al UE, comparativ cu 48% pentru bugetul Germaniei și 57% pentru Franța. Observatori respectați — inclusiv Draghi — susțin că investițiile publice ale UE sunt cu mult insuficiente pentru a face față provocărilor cu care se confruntă continentul.
Întrebarea este: cât de mult mai mare ar trebui să fie „bazooka bugetară” a Bruxelles-ului? Răspunsul variază foarte mult, în funcție de cine îl oferă.
Unele țări nu vor nicio creștere, în timp ce altele doresc ca bugetul UE să se dubleze, a spus Jan Stráský, economist senior la OCDE.
„Aceasta este marja, de la zero la dublu, iar evaluarea mea ar fi că, prin creșterea cu mai puțin de jumătate, s-ar putea realiza deja multe dintre lucrurile sensibile de făcut la nivelul UE,” a declarat Stráský pentru POLITICO.
„Poate să spunem 20 sau 30 la sută” — ceea ce ar duce bugetul total la aproximativ 1,3% din PIB — „dacă sunt cheltuiți bine, ar putea reprezenta o îmbunătățire uriașă.”
Culesul roadelor la îndemână
Pe lângă un buget mai mare în ansamblu, OCDE a recomandat, într-un raport publicat luna aceasta, reprioritizarea fondurilor existente ale UE pentru a se concentra pe apărare și pe o piață integrată de electricitate, ceea ce ar reduce costurile energiei și ar stimula creșterea economică.
O parte mai mare din cheltuielile publice ar trebui transferată la Bruxelles, a sugerat think tank-ul, pentru a coordona proiecte transfrontaliere de infrastructură mai eficiente, cum ar fi interconexiunile electrice și achizițiile comune în domeniul apărării.
„Nu e vorba doar de a căuta soluția perfectă, ci de a culege beneficiile evidente, precum roadele cele mai la îndemână,” a spus Stráský.
Alți analiști spun că Bruxelles-ul trebuie să fie și mai ambițios dacă UE vrea să facă față momentului. Potrivit lui Zsolt Darvas, unul dintre autorii unui nou studiu al think tank-ului Bruegel, pachetul de cheltuieli CFM ar trebui, mai mult sau mai puțin, să se dubleze, pentru a ține cont de nevoia de finanțare a tranziției climatice și de rambursarea datoriilor COVID-19.
Bugetul rămâne blocat în trecut
„Uniunea Europeană se confruntă cu o presiune tot mai mare de a livra rezultate în privința unor priorități care sunt din ce în ce mai mult de natură europeană,” a concluzionat studiul Bruegel.
„Provocările, inclusiv tranziția climatică și digitală, competitivitatea, reziliența economică, apărarea, gestionarea migrației și politica externă, depășesc granițele naționale și necesită răspunsuri coordonate și bine finanțate. Dar principalul instrument financiar al UE, bugetul său — sau Cadrul Financiar Multianual (CFM) — rămâne blocat în trecut.”
Darvas a propus creșterea bugetului la aproximativ 2% din PIB. O astfel de majorare ar pune bugetul UE pe drumul cel bun pentru a-și asuma partea sa din cele 800 de miliarde de euro anual, sumă despre care Draghi a spus că ar fi necesară din sectoarele privat și public pentru a revitaliza competitivitatea economică a Europei.
Unele țări, inclusiv Franța, sunt de acord că bugetul UE trebuie să crească.
Altele, precum Germania și Olanda, nu doresc deloc creșterea bugetului. „Suedia este atentă să nu cadă pur și simplu în narativul potrivit căruia acum avem nevoie de un buget mai mare pentru că avem probleme noi de gestionat,” a declarat Jessica Rosencrantz, ministrul suedez pentru Afaceri Europene, pentru POLITICO.
„Va trebui să facem priorități în cadrul bugetului.”
Suedia dorește în special ca CFM să abordeze apărarea și securitatea, deși unii analiști spun că legislația UE împiedică blocul să facă cheltuieli militare directe prin bugetul său pe termen lung. „Cum ar trebui să fie formulat sau prezentat acest lucru în buget, va trebui să revenim asupra subiectului,” a spus Rosencrantz.
„Dar cred că apărarea, securitatea, sprijinul pentru Ucraina, precum și competitivitatea — acestea vor fi subiectele pe care ar trebui să le gestioneze un nou buget.”
