Ceremonii solemne vor avea loc joi la monumentele comemorative din orașele și satele Franței, pe măsură ce țara își cinstește morții și marchează a 80-a aniversare a Zilei Victoriei în Europa (VE Day), o sărbătoare publică în acest an, așa cum este în fiecare an.
La Paris, președintele Emmanuel Macron va depune o coroană de flori la statuia lui Charles de Gaulle, va urca pe Champs-Élysées până la Arcul de Triumf, va reaprinde flacăra veșnică de la mormântul Soldatului Necunoscut și va inspecta trupele.
Va fi ținut un moment de reculegere, va răsuna Marseieza, Macron va susține un discurs despre „valorile care au triumfat în 1945”, vor cânta fanfare militare din șase țări, va avea loc o paradă a forțelor armate franceze, vor fi arborate steaguri, vor defila vehicule de război, reconstituiri istorice și un survol aviatic.
Totuși, Franța este una dintre puținele țări europene care marchează Ziua Victoriei cu atâta ceremonie. Unele țări o comemorează mai modest, fără ca ziua să fie liberă; altele o denumesc altfel sau o marchează într-o zi complet diferită.
Anul acesta, în contextul în care Donald Trump întinde la limită legăturile transatlantice postbelice, iar cel mai sângeros conflict al continentului de după 1945 continuă în Ucraina, aceste diferențe sunt un memento mai puternic ca niciodată că pacea în Europa este recentă – și fragilă.
„A 80-a aniversare a victoriei din 8 mai 1945 implică, mai mult ca oricând, o dublă responsabilitate”, a declarat Ministerul Apărării din Franța într-un comunicat săptămâna aceasta: „Față de ultimii martori supraviețuitori ai războiului și față de generația tânără.”
Germania anunță pentru prima dată Ziua Victoriei o sărbătoarea publică
În 2025, este mai esențial ca niciodată ca comemorările Zilei Victoriei „să onoreze sacrificiile celor care au luptat și au suferit – dar și să transmită mărturiile și amintirile lor tinerilor de astăzi”, a adăugat ministerul.
Această ambiție este împărtășită de Berlin, care, pentru prima dată, va face din această zi o sărbătoare publică, întrucât Germania – la fel ca restul continentului – se confruntă cu schimbările care erodează ordinea postbelică ce i-a adus prosperitate, stabilitate și o democrație neclintită.
În întregul oraș-capitală, care a păstrat un peisaj al memoriei războiului și Holocaustului, este planificată o serie de comemorări, expoziții, mărturii ale supraviețuitorilor, spectacole de teatru, dezbateri publice, proiecții de filme, concerte și tururi ghidate.
Fiecare dintre fostele lagăre de concentrare naziste de pe teritoriul german, astăzi păstrate ca memoriale, a marcat în această primăvară data eliberării lor de către trupele aliate prin ceremonii solemne care au reunit rândurile tot mai restrânse ale supraviețuitorilor.
Noul cancelar al Germaniei, Friedrich Merz, va participa la o ceremonie de comemorare într-o biserică din Berlin avariată de război, la o depunere de coroane și la evenimentul central aniversar, o comemorare parlamentară în Reichstag.
Europa a fost zguduită anul acesta de mai multe realități noi și incomode. SUA lui Trump nu mai par să împărtășească valorile care au stat la baza alianței transatlantice din 1945 încoace. Europa, în mod clar, nu mai poate conta pe SUA pentru propria apărare.
Planul de pace al SUA pentru Ucraina, atât cât există, implică discuții directe – și adesea deferente – cu agresorul, Rusia lui Vladimir Putin, și pare să adopte multe dintre punctele de vedere ale Moscovei. „Occidentul, așa cum îl știam, nu mai există”, a spus Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene.
