Uniunea Europeană se confruntă deja cu dificultăți în încercarea de a ajunge la un acord asupra celui mai mare buget din istoria sa, de a acoperi un deficit financiar uriaș al Ucrainei și de a gestiona presiunile geopolitice exercitate de SUA și China.
Acum, blocul comunitar riscă să fie paralizat și de conflictele politice interne din țările care reprezintă, împreună, aproximativ 60% din PIB-ul și populația sa.
„Toată lumea înțelegea că trebuie să finalizăm un acord politic până la sfârșitul anului”, a declarat președintele Ciprului, Nikos Christodoulides, într-un interviu acordat POLITICO în marja reuniunii Consiliului European de săptămâna trecută, referindu-se la negocierile dificile privind bugetul blocului comunitar.
Însă alegerile din Spania înseamnă că acest lucru nu va mai fi posibil, a spus el. Iar anul viitor, „vor urma Franța, Italia” și alte țări care vor organiza alegeri, a adăugat Christodoulides, anticipând și mai multe complicații pentru Uniunea Europeană.
UE se confruntă cu o dilemă fără precedent: cele mai mari patru economii ale sale se îndreaptă toate spre alegeri sau tulburări politice, ceea ce ar putea limita capacitatea blocului de a lua decizii și de a acționa.
Spania va organiza alegeri luna viitoare, iar partidele de centru-dreapta și extrema dreaptă sunt pe cale să preia puterea. Franța își va schimba președintele în aprilie, sondajele favorizând-o pe figura emblematică a extremei drepte, Marine Le Pen. Alternativa pentru Germania (AfD) este în ascensiune, punând sub semnul întrebării viitorul lui Friedrich Merz în funcția de cancelar. Iar guvernul premierului italian Giorgia Meloni, care a rezistat neobișnuit de mult timp la putere, se îndreaptă și el spre alegeri în 2027.
Consecințele încep deja să devină evidente.
Cel mai recent summit al blocului comunitar a oferit o primă imagine a ceea ce urmează: după două zile de discuții, liderii nu au reușit să facă progrese în privința bugetului de 2.000 de miliarde de euro și, în schimb, au ajuns implicați într-o dispută neașteptat de dură privind politica energetică.
Concluziile summitului au omis în mod remarcabil orice referire la obținerea unui consens asupra bugetului înainte de sfârșitul anului, statele membre opunându-se presiunilor exercitate de președintele Consiliului European, Antonio Costa, pentru stabilirea unui termen-limită la sfârșitul anului 2026, deși sunt programate summituri în noiembrie și decembrie.
Dacă aceste reuniuni nu vor produce un acord, negocierile deja tensionate se vor prelungi în 2027, când confruntările electorale vor avea probabil o influență și mai mare asupra discuțiilor, iar guvernele ar putea deveni tot mai reticente să facă compromisurile necesare pentru ajungerea la un consens.
Atac din trei direcții
Paralizia de care se teme Bruxelles-ul, pe măsură ce ciclul electoral european se intensifică, începe deja să se manifeste, summitul de săptămâna trecută arătând cât de dificil devine să fie găsite compromisurile de care blocul comunitar are nevoie.
În loc să încheie acorduri importante — un acord franco-german privind automobilele a fost singura excepție — liderii au folosit reuniunea pentru a-și consolida pozițiile deja adoptate și pentru a căuta avantaje tactice în raport cu taberele rivale.
Pesimismul era evident, potrivit celor șase diplomați și oficiali cu care a discutat POLITICO, mai mulți dintre aceștia avertizând că UE se va confrunta cu dificultăți majore în lunile următoare. Toți au primit anonimatul pentru a putea vorbi liber.
„Anul viitor va fi mai rău”, a declarat un diplomat european de rang înalt.
„Este adevărat, din cauza acestui calendar electoral, anul viitor va fi mult mai dificil atât în statele membre, cât și în interiorul Parlamentului European”, a declarat Carla Tavares, eurodeputată importantă din grupul Socialiștilor și Democraților și unul dintre coordonatorii negocierilor bugetare.
Problemele interne ale blocului comunitar nu ar fi putut apărea într-un moment mai nepotrivit.
De la subminarea alianței transatlantice de către președintele american Donald Trump până la dezechilibrul comercial tot mai mare cu China, UE se confruntă cu presiuni geopolitice și economice în creștere, pe mai multe fronturi.
„Ei urmăresc dezbinarea noastră. Vor să fim divizați”, le-a declarat premierul belgian Bart De Wever jurnaliștilor, în cadrul unei informări organizate târziu în noapte, în timpul summitului, fără să menționeze nume, dar făcând referire la țări aflate la est și la vest de Bruxelles. „Și au, desigur, puncte în care ne pot lovi.”
Fostul ministru de Externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis, în prezent cercetător invitat la Universitatea Stanford, a fost mai puțin rezervat.
„Acum suntem atacați din trei direcții: de SUA, Rusia și China”, a spus el.
Washingtonul pune sub semnul întrebării vechile alianțe care au stat la baza securității europene timp de generații. Moscova desfășoară un război din umbră în întreaga Europă, de la atacuri cibernetice și sabotaje până la o tentativă de atac cu drone asupra aeroportului din Leipzig, pe care Berlinul a atribuit-o Kremlinului. Beijingul își consolidează controlul asupra lanțurilor de aprovizionare esențiale și inundă piețele europene cu exporturi ieftine.
La toate acestea se adaugă problema Ucrainei.
Potrivit Fondului Monetar Internațional, țara se confruntă anul viitor cu un deficit bugetar cuprins între 30 și 35 de miliarde de dolari, în timp ce Rusia îi bombardează infrastructura energetică înaintea unei ierni extrem de dificile. Această situație persistă în ciuda celor 90 de miliarde de euro pe care UE a acceptat deja să le ofere anul trecut.
Landsbergis a declarat că lunile următoare se anunță „extrem de sumbre” pentru Kiev.
„Totul cade pe umerii Europei”, a spus el.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis un mesaj sumbru la summitul de săptămâna trecută, avertizându-i pe jurnaliști că, dacă Ucraina cade, 20 de milioane de ucraineni se vor refugia în UE.
„Rusia ne ucide”, a spus el. „Nu vor să se oprească.”
O posibilă soluție pentru problemele de finanțare ale Ucrainei ar putea fi reprezentată de cele 200 de miliarde de euro în active rusești care au fost imobilizate pe termen nedeterminat la Euroclear, depozitarul financiar cu sediul la Bruxelles.
Însă nici în această privință nu există semne că UE ar fi aproape de un consens, Belgia, care a blocat încercările anterioare de a utiliza activele pentru sprijinirea Ucrainei, refuzând în continuare să își schimbe poziția.
„Nimic nu s-a schimbat”, a declarat premierul suedez Ulf Kristersson, în timp ce părăsea mai devreme summitul de săptămâna trecută.
Alte soluții posibile, precum emiterea de noi datorii comune, vor necesita compromisuri dificile, tocmai în momentul în care Bruxelles-ul constată că are tot mai puțin spațiu de manevră.
La cine mai poate apela Uniunea Europeană?
Problemele UE depășesc bugetul sau dosarele legislative individuale. În condițiile în care viitorul politic al mai multor lideri europeni influenți este incert, Bruxelles-ul riscă să piardă alianțele stabile și liderii naționali cu experiență îndelungată, necesari pentru negocierea compromisurilor.
„Acum avem o Europă fără un lider evident”, a susținut un alt diplomat european.
Președinta Comisiei Europene, Ursula „von der Leyen este puternică. Dar nu avem o Merkel sau un Mitterrand”.
Președintele francez Emmanuel Macron nu poate, potrivit Constituției, să exercite un al treilea mandat consecutiv și va trebui să își găsească o nouă reședință la Paris după ce va părăsi Palatul Élysée, în aprilie.
În timpul unei discuții cu ușile închise la summitul de săptămâna trecută, Macron a recunoscut că nu va avea un mandat politic pentru a semna un acord privind bugetul în ultimele luni ale mandatului său, potrivit a patru diplomați europeni.
Premierul spaniol Pedro Sánchez se îndreaptă spre o înfrângere după opt ani la putere, potrivit sondajelor.
Spaniolii vor vota pe 29 noiembrie, ceea ce înseamnă că Sánchez va fi pe deplin implicat în campania electorală în timpul reuniunilor liderilor UE din 13 și 26 noiembrie.
Costa, care a subliniat necesitatea ajungerii la un acord privind bugetul UE până la sfârșitul anului 2026, pentru a se asigura că acesta va putea fi aplicat începând din 2028, a respins temerile că următorul val de alegeri din blocul comunitar ar putea împiedica negocierile.
„Trăim în 27 de democrații”, a declarat el vineri. „Aproape în fiecare lună avem alegeri. Dacă ne-am ghida după alegeri, nu am putea aproba niciodată un nou buget.”
Indiferent de rezultatul alegerilor, nu se așteaptă ca la Madrid să fie format un guvern înainte de ianuarie, ceea ce ar putea deraia negocierile bugetare, potrivit a doi diplomați europeni.
