Guvernul condus de Siegfried Mureșan ajunge miercuri în fața Parlamentului pentru votul de învestitură, într-un moment care poate decide nu doar soarta noului Cabinet, ci și direcția crizei politice. Premierul desemnat are nevoie de minimum 233 de voturi, însă spune că poate conta în prezent pe aproximativ 200. PSD și AUR au anunțat că nu vor susține Executivul.
Miza votului este cu atât mai mare cu cât o eventuală respingere a Guvernului Mureșan ar însemna că se îndeplinește, pentru prima dată în actuala criză, condiția constituțională referitoare la respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură, după ce Cabinetul Adrian Veștea a fost respins de Parlament.
Decizia privind o eventuală dizolvare a Parlamentului nu este însă automată. Ea îi aparține președintelui Nicușor Dan, care a transmis în repetate rânduri că nu consideră alegerile anticipate o soluție.
Guvernul Mureșan intră la vot de la ora 13:00
Ședința plenului reunit al Camerei Deputaților și Senatului începe miercuri, la ora 13:00. Siegfried Mureșan urmează să prezinte programul de guvernare și echipa cu care cere votul de încredere al Parlamentului.
După discursul premierului desemnat vor avea loc dezbaterile, iar ulterior parlamentarii vor vota asupra programului și întregii liste a Guvernului.
Votul este secret, cu bile. Pentru învestirea Cabinetului este necesară majoritatea deputaților și senatorilor, respectiv cel puțin 233 de voturi.
Mureșan declara luni seară că dispune de aproximativ 200 de voturi certe.
„Suntem în jur la 200 de voturi certe. Avem nevoie de 233 de voturi pentru învestire”, afirma premierul desemnat.
Ce propune Guvernul Mureșan: 372 de măsuri și 16 ministere
Programul de guvernare a fost construit în cinci zile de Mureșan și cele trei formațiuni care îl susțin – PNL, USR și UDMR – și a fost depus sâmbătă la Senat.
Documentul cuprinde 372 de măsuri, 16 ministere și trei funcții de vicepremier, fiecare cu propriul portofoliu.
Direcția generală este de continuare a reformelor începute în perioada Guvernului Bolojan, însă cu un accent mai pronunțat pe relansarea creșterii economice.
Pe componenta fiscală, programul prevede că TVA nu va fi majorată, iar revenirea la o cotă de 19% este promisă „de îndată ce se va putea”.
O rectificare bugetară ar urma să fie realizată în primele 30 de zile de la învestire, fără ca deficitul bugetar să depășească ținta de 6,2% din PIB. Proiectul bugetului pentru anul următor ar trebui publicat până la 30 noiembrie.
Reducerea numărului de parlamentari și reforma administrației
Programul include și o serie de măsuri de reformă a statului. Printre acestea se numără limitarea numărului de secretari de stat, interzicerea cumulului pensiei cu salariul în sectorul public și comasarea ANAF cu Autoritatea Vamală.
Executivul propus de Mureșan mai promite introducerea unui ghișeu unic pentru documente precum pașapoarte, permise și înmatriculări.
Una dintre cele mai sensibile măsuri din punct de vedere politic este reducerea numărului de parlamentari de la 465 la 405, în conformitate cu datele recensământului.
Măsura poate complica inclusiv negocierile pentru obținerea voturilor necesare învestirii, în condițiile în care o parte dintre parlamentarii de la care Mureșan încearcă să obțină sprijin ar putea fi afectați direct de reducerea numărului de mandate.
Opoziția a criticat programul și din perspectiva măsurilor economice. AUR susține că o serie dintre acestea nu au costuri, termene și surse de finanțare suficient de clare, în timp ce PSD afirmă că programul continuă ceea ce partidul numește un „model economic al dezastrului”.
Cine face parte din Cabinetul propus de Siegfried Mureșan
PNL îi propune în viitorul Executiv pe Mircea Abrudean pentru funcția de viceprim-ministru și ministru al Afacerilor Interne, Alexandru Nazare la Finanțe, Raluca Turcan la Muncă, Oana Gheorghiu la Sănătate, Dragoș Pîslaru la Investiții și Proiecte Europene, Mihai Dimian la Educație și Cercetare și Sebastian Burduja la Energie.
USR îi propune pe Radu Miruță pentru funcția de vicepremier și ministru al Apărării, Diana Buzoianu la Mediu, Oana Țoiu la Afaceri Externe, Cătălin Drulă la Transporturi și Irineu Darău la Economie.
Din partea UDMR sunt propuși Tánczos Barná, vicepremier și ministru al Agriculturii, Cseke Attila la Dezvoltare și Ötvös Koppány la Cultură.
Pentru Ministerul Justiției este propusă independenta Andrea Chiș, susținută de cele trei partide.
Opt dintre candidații pentru funcțiile de ministru au primit avize negative
Audierile candidaților au avut loc luni și marți în comisiile parlamentare de specialitate.
În prima zi au primit avize negative Sebastian Burduja, propus la Energie, Radu Miruță la Apărare, Cătălin Drulă la Transporturi și Irineu Darău la Economie. Tánczos Barná, propus la Agricultură, și Alexandru Nazare, la Finanțe, au fost avizați pozitiv.
Marți au primit avize favorabile Oana Țoiu la Externe, Mircea Abrudean la Interne, Dragoș Pîslaru la Fonduri Europene, precum și candidații UDMR pentru Dezvoltare și Cultură.
Raluca Turcan, Oana Gheorghiu, Andrea Chiș și Mihai Dimian au primit avize negative.
Avizele comisiilor sunt consultative și nu împiedică numirea candidaților în cazul în care întregul Cabinet obține votul de încredere al Parlamentului.
Aritmetica votului: PNL, USR și UDMR nu au singure majoritatea
Cele trei formațiuni care susțin Guvernul pornesc de la aproximativ 169-170 de parlamentari: circa 80 din PNL, 58 din USR și 31 din UDMR.
Prin urmare, chiar și în situația în care toate voturile celor trei partide sunt mobilizate, Cabinetul rămâne la o distanță considerabilă de pragul de 233.
Situația este complicată și de tensiunile existente în interiorul PNL. Mai mulți parlamentari liberali au contestat conducerea lui Ilie Bolojan, iar cu mai puțin de o lună înaintea votului, 11 liberali care susținuseră Guvernul Veștea au fost înlăturați din funcțiile de conducere din Parlament.
Ministrul interimar de Interne, senatorul Cătălin Predoiu, unul dintre contestatarii lui Bolojan, a anunțat însă că, dacă va ajunge în Parlament, va vota Guvernul Mureșan, argumentând că România are nevoie urgentă de un Executiv pro-occidental cu puteri depline.
Europarlamentarul liberal Rareș Bogdan a recomandat, la rândul său, ca cei 23 de parlamentari din Platforma Liberal-Conservatoare să voteze Cabinetul.
PSD și AUR nu votează Guvernul Mureșan
PSD și AUR au anunțat oficial că nu vor susține Guvernul Mureșan. Cele două formațiuni au împreună aproximativ 218 mandate.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat după Consiliul Național al partidului o decizie „fermă, asumată și ireversibilă” de a nu vota Cabinetul.
„Rămâne cum am stabilit, PSD își reafirmă dorința de a guverna. Nu cedăm la presiuni mediatice sau la șantaj politic”, a declarat Grindeanu.
Parlamentarii PSD vor fi însă prezenți în sala de plen.
AUR a anunțat, în schimb, că parlamentarii săi nu vor participa la vot. George Simion a transmis că partidul a desemnat o echipă care să negocieze cu celelalte formațiuni politice formarea unui alt guvern.
De unde încearcă Mureșan să obțină voturile care îi lipsesc
Una dintre principalele surse de voturi suplimentare este Grupul minorităților naționale, format din 17 deputați.
Sprijinul acestora nu este însă garantat. Potrivit informațiilor din materialul-sursă, o parte dintre reprezentanții minorităților nu ar dori să susțină Cabinetul, una dintre nemulțumiri fiind legată de propunerea privind reducerea numărului de parlamentari.
Deputatul FDGR Ovidiu Ganț, reprezentant al minorității germane, a anunțat marți că va vota Guvernul Mureșan.
Premierul desemnat a declarat că a purtat două runde de discuții cu reprezentanții minorităților, care urmează să-și anunțe poziția înaintea votului.
„Am agreat cu domniile lor ca ei să anunțe, miercuri, înaintea votului din plen ce vor face, dar am motive de optimism (…) discuțiile au fost bune”, spunea Mureșan.
O altă rezervă o reprezintă parlamentarii neafiliați. UDMR a pus însă condiția ca viitorul Cabinet să nu depindă de voturile AUR, SOS sau POT.
Ce se întâmplă dacă Guvernul Mureșan nu obține 233 de voturi
Respingerea Cabinetului ar aduce România într-un punct important din punct de vedere constituțional.
Articolul 89 din Constituție prevede că președintele poate dizolva Parlamentul, după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, dacă Legislativul nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.
Parlamentul a respins până acum Cabinetul Veștea, la 22 iunie.
Eugen Tomac, primul candidat desemnat pentru funcția de premier de președintele Nicușor Dan după demiterea Guvernului Ilie Bolojan, și-a depus mandatul înainte de a ajunge la vot, după ce nu a reușit să construiască o majoritate pentru Executivul său.
Dacă și Cabinetul Mureșan este respins, ar fi îndeplinită condiția celor două solicitări de învestitură respinse de Parlament.
Acest lucru nu înseamnă însă declanșarea automată a anticipatelor. Constituția stabilește că președintele „poate” dizolva Parlamentul, decizia revenindu-i șefului statului după consultările prevăzute de lege.
Autoritatea Electorală Permanentă a publicat deja un proiect de lege pentru modificarea legislației electorale, în perspectiva unei eventuale organizări a alegerilor parlamentare anticipate.
Nicușor Dan: „Alegerile anticipate nu sunt o soluție”
Președintele Nicușor Dan a transmis în repetate rânduri că preferă găsirea unei soluții politice în actualul Parlament și că nu dorește dizolvarea Legislativului.
Marți, șeful statului a făcut un nou apel la partide.
„E momentul ca această criză politică să se încheie. E momentul ca partidele să privească dincolo de gardul de partid, să privească la interesul național. Alegerile anticipate nu sunt o soluție, dimpotrivă, ar fi o continuare a instabilității și a neîncrederii – și a cetățenilor români, și a piețelor financiare”, a afirmat Nicușor Dan.
Președintele a încercat totodată să transmită un mesaj de stabilitate în privința finanțelor publice, afirmând că, indiferent de rezultatul negocierilor politice, România își va păstra traiectoria financiară și că există consens politic în această privință.
