Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis să solicite Curții Constituționale a României sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în legătură cu legea pensiilor magistraților, apreciind că actul normativ este susceptibil să încalce dreptul Uniunii Europene.
Potrivit unui comunicat oficial transmis marți, judecătorii Înaltei Curți consideră că modificările legislative analizate nu respectă principii fundamentale ale ordinii juridice europene, precum proporționalitatea, egalitatea, securitatea juridică și protecția încrederii legitime. Aceste principii sunt esențiale în evaluarea legalității oricărei reforme care afectează statutul și garanțiile de independență ale magistraților.
De ce ar putea încălca legea pensiilor speciale dreptul UE
În documentul transmis Curții Constituționale, Înalta Curte arată că legea aflată în analiză ar putea genera un tratament discriminatoriu al magistraților în raport cu alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu. De asemenea, judecătorii atrag atenția asupra riscului ca noile reglementări să reducă sub un nivel adecvat siguranța financiară a magistraților, element considerat esențial pentru garantarea independenței justiției.
Solicitarea de sesizare a CJUE este formulată în baza articolului 267 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene și vizează verificarea compatibilității măsurilor naționale cu exigențele stabilite de dreptul european și de jurisprudența Curții de Justiție.
Problemele identificate de ÎCCJ în legea pensiilor magistraților
Potrivit Înaltei Curți, legea ridică mai multe vulnerabilități din perspectiva dreptului UE:
- poate conduce la un regim discriminatoriu față de alte categorii de pensionari cu pensii de serviciu;
- nu este susținută de o fundamentare riguroasă și transparentă care să permită aplicarea unui test real de proporționalitate;
- riscă să afecteze stabilitatea financiară a judecătorilor;
- menține o stare de instabilitate legislativă într-un domeniu sensibil;
- introduce un regim tranzitoriu inegal, dificil de justificat obiectiv.
În acest context, ÎCCJ subliniază că demersul său urmărește protejarea independenței justiției ca pilon fundamental al statului de drept și valorificarea tuturor mecanismelor juridice disponibile, atât la nivel național, cât și european.
Incertitudini la Curtea Constituțională înaintea deciziei
Contextul juridic este complicat și de situația de la Curtea Constituțională a României. Ședința programată pentru miercuri, în care judecătorii CCR ar urma să se pronunțe asupra constituționalității legii pensiilor magistraților, este pusă sub semnul întrebării după ce judecătorul Gheorghe Stan ar fi solicitat concediu paternal începând de luni.
Surse judiciare indică însă că există posibilitatea ca acesta să își anuleze concediul pentru a participa la deliberări, având în vedere că prezența tuturor celor nouă judecători care au participat la dezbateri este necesară. Un precedent similar a fost creat la finalul anului 2025, când președintele CCR, Simina Tănăsescu, și-a anulat concediul pentru a participa la o ședință decisivă.
În lipsa unuia dintre judecători, nu este exclus ca dosarul să fie repus pe rol, dacă se întrunește cvorumul necesar.
O miză cu impact asupra justiției și stabilității legislative
Sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene deschide un nou front juridic într-un dosar cu implicații majore pentru sistemul de justiție, dar și pentru credibilitatea reformelor asumate de România în fața instituțiilor europene. Decizia CJUE ar putea influența nu doar soarta legii pensiilor magistraților, ci și modul în care viitoare reforme sensibile sunt concepute din perspectiva compatibilității cu dreptul UE.
