Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis, joi, să trimită la Curtea Constituţională legea privind pensiile de serviciu ale magistraţilor, pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament, au declarat surse judiciare pentru Update24.
Reforma pensiilor de serviciu, contestată
Premierul Ilie Bolojan a explicat luni, în şedinţa Parlamentului, că actualul sistem de pensionare a magistraţilor este nesustenabil. În prezent, mulţi magistraţi ies la pensie la 48-49 de ani, iar pensia medie depăşeşte 24.000 de lei. În unele cazuri, pentru cei care au deţinut funcţii de conducere, pensiile ajung la 35.000-40.000 de lei.
Principalele modificări propuse
Guvernul a inclus în pachetul de reformă următoarele măsuri:
- creşterea treptată a vârstei de pensionare la 65 de ani, aliniată la standardul general din România;
- majorarea vechimii necesare pentru pensionare de la 25 la 35 de ani;
- reducerea cuantumului pensiei de serviciu de la 100% din ultima remuneraţie netă la 70% din venitul net din ultima lună.
„Chiar şi cu această scădere, pensiile magistraţilor rămân considerabile. E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000-15.000 de lei nu asigură independenţa şi respectul necesar funcţiei”, a spus premierul Bolojan.
Contextul politic şi juridic
Sesizarea Înaltei Curţi deschide o nouă confruntare între sistemul judiciar şi Guvern. Dacă CCR declară legea neconstituţională, reforma pensiilor de serviciu ar putea fi blocată, ceea ce ar pune sub semnul întrebării întregul pachet de reforme fiscale şi bugetare anunţat de Executiv.
