Liderii Europei au descoperit încă un deal pe care nu sunt dispuși să moară: visul lor de lungă durată al unei lumi unite în lupta împotriva schimbărilor climatice.
Președintele Donald Trump a lansat miercuri cel mai amplu atac al său de până acum asupra procesului internațional privind clima, ordonând retragerea Statelor Unite din tratatul din 1992 care stă la baza majorității eforturilor globale de combatere a încălzirii globale, scrie Politico.
Aceasta înseamnă că cea mai bogată țară din lume și al doilea cel mai mare emitent de gaze cu efect de seră nu va mai participa la eforturile coordonate de ONU pentru limitarea schimbărilor climatice — o poziție care s-ar putea dovedi imposibil de inversat de către o viitoare administrație americană.
În aceste condiții, ne-am fi așteptat ca liderii europeni să reacționeze cu o condamnare fermă. Însă tăcerea a fost asurzitoare.
Ursula von der Leyen? Liniște totală. Keir Starmer? Greieri. Emmanuel Macron, între timp, a avut o reacție reținută.
Joi, într-un discurs adresat diplomaților francezi, președintele Franței a recunoscut că atacurile SUA asupra multilateralismului — inclusiv angajamentul de miercuri de a se retrage din 66 de organizații internaționale care acoperă domenii precum mediul, politicile sociale și drepturile omului, printre care și Convenția-cadru a ONU privind schimbările climatice (UNFCCC) — „slăbesc toate structurile prin care putem rezolva problemele comune”.
Macron vrea acțiune
Însă Macron și-a avertizat oficialii: „Nu suntem aici ca să comentăm, suntem aici ca să acționăm… Dacă avem un răspuns inteligent de oferit, îl oferim. Dacă nu avem un răspuns inteligent, ne orientăm în altă parte.”
Este o diferență majoră față de 2017, când liderii din întreaga Europă s-au aliniat pentru a-l critica dur pe Trump pentru retragerea din Acordul de la Paris — o încălcare mai puțin gravă a regimului internațional, având în vedere că acum există îndoieli dacă SUA vor mai putea vreodată reveni în cadrul UNFCCC, în care se înscrie Acordul de la Paris.
Însă lumea arată foarte diferit față de 2017. Îngrijorările legate de schimbările climatice au fost absorbite în gaura neagră a turbulențelor geopolitice generate de Trump și, chiar dacă europenii se simt nedreptățiți, puține semne au depășit acest „orizont al evenimentelor”.
„În condițiile în care europenii depind în continuare în mod critic de informațiile furnizate de serviciile americane și de posibilitatea de a achiziționa armament din SUA pentru a asigura supraviețuirea Ucrainei, nu are sens să-l critice pe Trump pentru cel mai recent atac asupra luptei împotriva schimbărilor climatice, așa cum nu au criticat nici operațiunea din Venezuela”, a declarat Robin Niblett, fost director al think tank-ului de politică externă Chatham House.
Alege-ți luptele
Liderii UE au demonstrat în această săptămână că încălcările dreptului internațional și ale încrederii multilaterale sunt mult sub pragul necesar pentru a confrunta administrația Trump. Doar o amenințare directă cu invadarea teritoriului european din Groenlanda a reușit să-i mobilizeze.
„Aceasta este imaginea de ansamblu pe care o vedem — liderii europeni își aleg practic luptele în acest context, iar din păcate procesul UNFCCC nu este cea mai mare prioritate a lor în acest moment”, a declarat Susi Dennison, cercetător senior la Consiliul European pentru Relații Externe.
În plus, a adăugat ea, atacurile lui Trump asupra acțiunilor climatice și-au pierdut valoarea de șoc. Anunțul de miercuri este „în concordanță cu retragerea acțiunii climatice ca obiectiv specific al administrației”.
Oficialii din birourile liderilor din Marea Britanie, Franța, Germania și din cadrul Comisiei Europene au refuzat solicitările POLITICO de a comenta anunțul privind retragerea SUA din UNFCCC și, de asemenea, din Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC), organismul științific al ONU în domeniul climei, precum și din Fondul Verde pentru Climă.
Reacția a fost lăsată pe seama câtorva miniștri ai mediului, de rang inferior, care au exprimat un amestec de exasperare și furie, dar foarte puțin șoc. (Ministrul german al Climei, Carsten Schneider, a remarcat pur și simplu că „nu este deloc surprinzător”.)
Una dintre cele mai dure critici a venit din partea vicepreședintei executive a Comisiei Europene, Teresa Ribera, o socialistă spaniolă și una dintre cele mai vocale susținătoare ale acțiunii climatice ferme în cadrul executivului UE. „Casei Albe nu îi pasă de mediu, de sănătate sau de suferința oamenilor”, a scris ea pe rețelele sociale.
Între timp, în Regatul Unit, partidul populist de dreapta Reform, care conduce în prezent în sondaje, a declarat că Marea Britanie ar trebui să urmeze exemplul SUA și să renunțe la tratatul climatic.
