Liderii europeni se reunesc joi la Bruxelles pentru al treilea summit din ultimele șase săptămâni, cu accent pe situația din Ucraina, conform AFP. Discuțiile vizează sprijinul continuu și strategiile viitoare ale UE.
Această reuniune a Consiliului European este prevăzută de mult timp, însă subliniază o multiplicare a iniţiativelor în Europa după ce Donald Trump a operat o răstunare strategică majoră în urmă cu mai puţin de o lună de zile.
Prima sa convorbire la telefon cu omologul său rus Vladimir Putin a transmis un mesaj clar Bătrânului Continent – Statele Unite poate că nu vor mai fi prezente etern să o apere de o Rusie agresivă.
De la Paris la Londra, trecând prin Bruxelles, frenezia diplomatică declanşată de mâna întinsă de către Casa Albă Kremlinului în Ucraina a refăcut cărţile.
Avalanşă de reuniuni
O avalanşă de reuniuni a reunit subgrupuri de ţări dinăuntrul şi din afara UE, iar atunci când blocul s-a reunit oficial parteneri de la Marea Britanie la Canada au fost informaţi, aşa cum vor fi informaţi din nou săptămâna aceasta.
Secretarul general al NATO Mark Rutte li s-a alăturat cu mai multe ocazii, hotărât să joace un rol de facilitator cu noua putere de la Washington.
Aceste formate schimbătoare sunt totodată un răspuns la provocarea reprezentată de către Viktor Orban, care îşi revendică apropierea atât cu Trump, cât şi cu Putin şi care a încercat, în mai multe rânduri, să blocheze iniţiative europene cu privire la Ucraina.
A doua oară la rând, liderii se pregătesc să se pună de acord, săptămâna aceasta, la Bruxelles, asupra unei declaraţii a Celor 26 prin care să contracareze ceea ce un funcţionar de rang înalt de la UE cataloghează drept ”divergenţa strategică” cu premierul ungar.
De la cortul mare la cercul restrâns, această flexibilitate a formatelor reflectă noua coaliţie care se naşte în jurul Ucrainei, dar şi dificultatea unei consolidări semnificative a capacităţilor apărării Europei.
”Este clar că o Europă care îşi ia apărarea mai în serios şi care o ia în calcul în mod autonom va vrea să includă noi actori ca Regatul Unit, Norvegia şi Turcia”, declară Ian Lesser de la grupul de reflecţie German Marshall Fund.
El vede manevrele mari în curs drept o ocazie a apariţiei unui ”pol european mai puternic” în cadrul NATO.
O Europă mai unită
Îndreptarea Regatului Unit către Europa este una dintre cee mai spectaculoase consecinţe ale dezangajării anunţate a Americii, în contextul în care tentativele unui ”Reset” post-Brexit întâmpinau dificultăţi să se concretizeze şi apariţiei cu regularitate a unor vechi ranchiune între Londra şi anumite capitale europene.
Însă premierul britanic Keir Starmer s-a impus ca un actor central al eforturilor europene înntr-o încercare de a păstra Washingtonul implicat în dosarul uceainean, obţinerea unui armistiţiu acceptabil pentru Kiev şi abordarea problemei securităţii continentului.
”Cu Regatul Unit, asta a ajutat să se dea pagina, am schimnat dimensiunea”, tranşează Camille Grand, de laEuropean Council on Foreign Relations.
Acest expert recunoaşte că ”tensiunile vor reveni, făr îndoială, când se va decide cine are acces la banii Europei”, însă consideră că este vorba despre o cotitură. ”Cele două părţi descoperă că, în fond, în lucrurile foarte importante ne vom reuni”.
