Preşedintele francez Emmanuel Macron a avertizat că Statele Unite ar putea fi pe punctul de a „trăda” Ucraina, potrivit unei transcrieri scurse în presă a unei convorbiri telefonice între lideri europeni, în care se discuta despre cum poate fi protejat Kievul.
Detaliile discuţiei – care a avut loc luni şi a inclus pe Macron, cancelarul german Friedrich Merz, secretarul general al NATO Mark Rutte, preşedintele Finlandei Alexander Stubb, preşedintele Ucrainei Volodimir Zelenski şi alţi lideri – au fost publicate de revista germană Der Spiegel și citate de Politico.
În cadrul convorbirii, liderii au discutat despre negocierile de pace conduse de SUA cu Kievul şi Moscova.
„Există posibilitatea ca Statele Unite să trădeze Ucraina în chestiunea teritoriilor, fără claritate privind garanţiile de securitate”, a spus Macron, potrivit Spiegel, adăugând că există „un mare pericol” pentru Zelenski.
Întrebat despre raport, un oficial de la Palatul Élysée, care a vorbit sub protecţia anonimatului conform protocolului francez, a subliniat că biroul preşedintelui a publicat propriul rezumat al discuţiei „în care acest cuvânt [trădare] nu apare”.
Oficialul a adăugat că poziţia lui Macron privind negocierile de pace „nu este diferită în privat faţă de ceea ce afirmă public”.
Zelenski trebuie să fie „extrem de atent în zilele următoare”
Un purtător de cuvânt al Ministerului francez de Externe a afirmat: „Schimburile noastre cu partenerii americani sunt extrem de consistente. Aţi văzut, fără îndoială, că preşedintele francez l-a primit luni pe preşedintele Ucrainei Volodimir Zelenski la Palatul Élysée, iar imediat după aceea i-a informat pe negociatorii din Florida şi, desigur, pe preşedintele Donald Trump”.
Merz a intervenit spunând că Zelenski trebuie să fie „extrem de atent în zilele următoare”.
„Se joacă, şi cu tine, şi cu noi”, a spus Merz, referindu-se, se pare, la emisarii Washingtonului – Steve Witkoff şi Jared Kushner, ginerele preşedintelui american Donald Trump – care au petrecut cinci ore în discuţii cu liderul rus Vladimir Putin, marţi.
Purtătorul de cuvânt al lui Merz, Stefan Kornelius, a declarat pentru POLITICO: „Ca regulă, nu confirm şi nu comentez fragmente din conversaţii”.
Preşedintele Finlandei, Stubb, a părut să fie de acord cu Merz, potrivit transcrierii: „Nu îi putem lăsa pe Ucraina şi pe Volodimir singuri cu aceşti oameni”, a spus el, referindu-se, aparent, la Witkoff şi Kushner, iar comentariul a fost susţinut şi de Rutte.
„Sunt de acord cu Alexander – trebuie să îl protejăm pe Volodimir [Zelenski]”, a spus şeful NATO. Alianţa a refuzat să comenteze când a fost contactată de POLITICO.
Rușii urmăresc cu atenție
„Considerăm că este incorect să fie publicate presupuse transcrieri ale convorbirilor liderilor, care pot dăuna procesului diplomatic – nu confirmăm şi nu infirmăm nimic din cele relatate”, a declarat un diplomat ucrainean pentru POLITICO, sub condiţia anonimatului.
„În general, doar ruşii beneficiază de pe urma oricăror fisuri între Europa şi America, astfel că poziţia noastră constantă este că unitatea transatlantică trebuie menţinută”, a adăugat diplomatul. Biroul lui Zelenski a refuzat să comenteze.
Discuţia telefonică a avut loc după ce administraţia Trump a circulat un plan de pace în 28 de puncte – despre care se afirmă că ar fi fost redactat de trimisul Kremlinului, Kirill Dmitriev, împreună cu Witkoff şi Kushner – plan criticat de Ucraina şi aliaţii europeni pentru că ar fi prea favorabil Rusiei, generând negocieri intense la Geneva.
Aceste discuţii ulterioare, la care au participat oficiali europeni, ucraineni şi americani, au dus la o versiune actualizată, în 19 puncte, asupra căreia Rusia nu şi-a dat încă acordul. Moscova nu a renunţat la cererile sale maximaliste, inclusiv ca Ucraina să cedeze teritorii neocupate din est, să îşi limiteze armata şi să organizeze noi alegeri.
La convorbirea de luni au mai participat, potrivit Spiegel, preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, premierul polonez Donald Tusk, premierul italian Giorgia Meloni, premierul danez Mette Frederiksen, premierul norvegian Jonas Gahr Støre şi preşedintele Consiliului European, António Costa.
