Preşedintele francez Emmanuel Macron – care subliniază că există ”mulţi bani”, dar nu neapărat în ”serviciul progresului planetei” – cere joi un ”şoc al finanţării publice” împotriva crizei modificărilor climatice şi sărăciei.
Emmanuel Macron, gazda acestui ”Summit al unui Nou Pact Financiar” – care de desfăşoară până vineri -, cheamă la o ”mobilizare generală”.
”Trebuie să nu asumăm un şoc al finanţării publice”, a subliniat el în deschiderea summitului, observând că există ”mulţi bani”, dar nu neapărat în ”serviciul progresului planetei”.
”Avem un sistem financiar care este rodul unui consens trecut”, care ”nu avansează, fără îndoială, la fel de rapid, care nu mai este absolut deloc adaptat şi pe care trebuie să-l realiniem obiectivelor noastre”.
Tânăra activistă ugandeză Vanessa Nakate, invitată să vorbească imediat după şeful statului francez, a început prin a le cere şefilor de stat şi de guvern din faţa sa un moment de reculegere ”pentru toate cele şi toţi cei care suferă deja şi cărora le este foame, care sunt deplasaţi, care abandonează şcoala”.
Liderii n-au scăpat-o din ochi, într-o tăcere gravă.
Ea a îndemnat la ”o ieşire echitabilă din energiile fosile” şi a atacat frontal profiturile companiilor petroliere din Occident.
”Promisiunile nerespectate costă vieţi”, a silabisit ea.
BM şi FMI
Lucrările summitului, la Palais Brongniart, în centrul Pariului, nu urmează să conducă la decizii concrete, ci beneficiază de greutatea invitaţilor.
Secretarul general al ONU Antonio Guterres şi preşedintele brazilian Lula sunt prezenţi alături de cancelarul german Olaf Scholz şi secretara americană a Trezoreriei Janet Yellen.
Statele Unite urmează să exercite ”presiuni” pentru ca creditorii ţărilor sărace şi în curs de dezvoltare să participe la negocieri în vederea unei restructurări a datoriei lor, a anunţat, într-un discurs, Janet Yellen.
China – unul dintre principalii creditori mondiali – este arătată cu degetul regulat din cauza lopsei unei participări la un cadru comun de restructurări împreună cu ţările din Occident.
Beijingul este reprzentat la acest summit de către premierul Li Qiang, iar Arabia Saudită de către prinţul moştenitor Mohammed bin Salman.
Aprocimativ 20 de lideri africani iau parte la summit, iar mai mulţi dintre ei au ridicat recent tonul împotriva ţărilor bogate – pe care le acuză că sunt mai prompe în vîrsa miliarde pentru a susţine Ucraina aflată în război.
Ideea summitului s-a născut în noiembrie, în cusul negocierilor în lupta împotriva încălzirii globale, la COP27, în Egipt, în urma unui plan prezentat de către premierul Barbados, Mia Mottley.
Vocea sa a reaprins speranţa unei avansări a subiectului, care a devenit un obstacol în negocieri ale luptei împotriva modificărilor climatice între ţări sărace şi ţări bogate – principalele vinovate istoric de emisii de gaze cu efect de seră.
Obiecticul summitului este o renovare de urgenţă a arhitecturii financiare internaţionale – născută din Acordurile de la Bretton Woods din 1944 prin înfiinţarea Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Băncii Mondiale (BM).
Accesul la finanţările FMI şi BM este considerat dificil de către ţările în curs de dezvoltare, în timp ce nevoile lor sunt uriaşe în vederea înfruntării unor canicule, secete şi inundaţii, dar şi în vederea unei ieşiri din sărăcie în paralel cu o renunţare la energiile fosile şi o conservare a naturii.
