Președintele Franței, Emmanuel Macron, se află sub o presiune intensă să convoace alegeri parlamentare anticipate sau să demisioneze, pe fondul apelurilor venite nu doar din partea opoziției, ci și din partea foștilor săi aliați, care cer măsuri urgente pentru a pune capăt unei crize politice tot mai adânci din a doua cea mai mare economie a Uniunii Europene.
Fostul său prim-ministru a cerut marți demisia președintelui, exprimând frustrarea tot mai mare din tabăra prezidențială în fața uneia dintre cele mai grave perioade de instabilitate politică din Franța de la fondarea celei de-a Cincea Republici, în 1958.
Édouard Philippe, prim-ministru între 2017 și 2020 și acum lider al unui partid aliat cu Macron, a declarat că șeful statului ar trebui să anunțe alegeri prezidențiale anticipate imediat după adoptarea bugetului pentru anul viitor.
Macron, reales în aprilie 2022 pentru un mandat de cinci ani, nu a mai reușit, după alegerile legislative anticipate din 2024, să obțină o majoritate parlamentară capabilă să-i susțină premierii în adoptarea bugetului.
„Timpul este esențial”, a spus Philippe. „Nu vom mai prelungi ceea ce trăim de șase luni. Încă 18 luni ar fi mult prea mult și ar dăuna Franței. Jocul politic la care asistăm acum este deprimant.”
Philippe, considerat de sondaje drept cel mai bine plasat candidat al centrului politic pentru următoarele alegeri prezidențiale, nu este singurul fost premier care s-a distanțat de Macron.
Aliații lui Macron sunt confuzi
Gabriel Attal – cel mai tânăr prim-ministru din istoria Franței, al cărui scurt mandat s-a încheiat anul trecut, când Macron a convocat alegerile anticipate care au dus la actualul parlament fără majoritate – a declarat că „nu mai înțelege deciziile președintelui”.
Attal, care conduce în prezent principalul partid pro-Macron, a spus presei franceze că, după cinci premieri schimbați în mai puțin de doi ani, „a venit timpul să încercăm altceva”, criticând „dorința obsesivă a lui Macron de a păstra controlul”.
Apelurile la acțiune au venit după ce actualul prim-ministru, Sébastien Lecornu, numit în funcție în urmă cu doar 28 de zile, și-a prezentat demisia împreună cu guvernul său, aflat în funcție doar de 14 ore. Macron i-a cerut totuși să continue negocierile de ultim moment cu liderii partidelor, în speranța formării unei majorități.
„Farsă tragică”
Macron i-a dat termen până miercuri seară să „definească o platformă pentru acțiune și stabilitate”. Însă, în semn al dificultăților, partidul de extremă dreaptă Rassemblement National (RN), cea mai mare formațiune din parlament, a refuzat să participe.
„Aceste enezime negocieri nu mai urmăresc să apere interesele poporului francez, ci doar pe cele ale președintelui însuși”, a transmis RN, partid care, potrivit sondajelor, ar câștiga eventuale alegeri parlamentare, dar fără a obține o majoritate clară.
Într-un editorial dur, cotidianul Le Monde a descris criza drept o „farsă tragică” și „încă o dovadă a destrămării celui de-al doilea mandat al lui Macron”, început în 2022. „Președintele se confruntă cu o criză majoră”, a scris publicația.
Ziarul a criticat și „întreaga clasă politică franceză”, pe care a acuzat-o că „nu este capabilă să se ridice la nivelul situației”, preferând să se poziționeze electoral pentru scrutinul prezidențial din 2027, în loc să „construiască un compromis esențial pentru lunile următoare”.
Criză politică accentuată
Franța se confruntă cu o criză politică prelungită de peste un an, de la alegerile legislative din 2024 – convocate de Macron după succesul extremei drepte la alegerile europene –, care au produs un parlament împărțit între trei blocuri aproape egale: stânga, extrema dreaptă și alianța centristă a președintelui, fără ca vreunul să dețină majoritatea.
Macron ar putea, printre alte opțiuni, să-l revoce și să-l reînvestească pe Lecornu, să numească un nou premier – posibil un tehnocrat independent – care ar fi al optulea din mandatul său, sau să dizolve din nou parlamentul și să convoace alte alegeri legislative.
Deși a declarat în repetate rânduri că este reticent față de ideea unor noi alegeri – pe care sondajele le-ar arăta ca producând din nou un parlament divizat –, luni, Macron a sugerat că ar putea lua în calcul această variantă dacă Lecornu eșuează în misiunea sa de ultimă șansă.
Președintele a reiterat însă că nu va demisiona înainte de finalul mandatului său, în 2027.
