Preşedintele Nicușor Dan a demarat luni, la Palatul Cotroceni, consultările cu magistraţii care au solicitat să vorbească public despre disfuncţionalităţile din sistemul judiciar, primele discuţii având loc de la ora 10:00.
Participanţii au semnalat necesitatea modificării urgente a legilor Justiţiei adoptate în 2022, existenţa unui „sistem” oligarhic la vârful ICCJ şi CSM, apropierea unor magistraţi de actori politici, precum şi abuzuri ale Inspecţiei Judiciare împotriva unor judecători şi procurori consideraţi incomozi.
Cine participă la consultări:
- Daniel Ungureanu – procuror la Parchetul pe lângă Curtea de Apel Ploieşti
- Liviu Cîrneciu – judecător la Tribunalul Covasna,
- Laura Deriuş – procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti,
- Mihai Cătălin Constantin – judecător la Curtea de Apel Ploieşti,
- Dragoş Călin – judecător la Curtea de Apel Bucureşti şi preşedinte al Asociaţiei Forumul Judecătorilor,
- Bogdan Pîrlog – procuror militar,
- Alinel Bodnar – judecător la Tribunalul Bucureşti.
Primul care a vorbit a fost Dragoş Călin, preşedinte al Asociaţiei Forumul Judecătorilor:
* ”aceste regrese din Justiţie, care derivă din legile care au fost adoptate în anul 2022, să fie cunoscute de întreaga opinie publică;
* singura soluţie pentru a putea remedia aceste aspecte este o modificare rapidă a legilor Justiţiei;
* din păcate, în niciun fel de profesie, nu există posibilitatea de a reglementa doar intern aceste lucruri, ci trebuie o intervenţie exterioară, iar cel mai îndreptăţit este Parlamentul României, care se bucură de legitimitate, de alegerea cetăţenilor români;
* profesia de magistrat e o profesie tăcută. Noi, de regulă, emoţiile le exprimăm în cuvinte. Aşa cum dumneavoastră, matematicienii vă exprimaţi emoţiile în cifre, noi le exprimăm în cuvinte. Deci, ca atare, faptul că există, totuşi, atâţia colegi care acceptă public o astfel de discuţie este îmbucurător”.
Liviu Cîrneciu – judecător la Tribunalul Covasna:
* ”am comunicat către Administraţia Prezidenţială două cazuri punctuale care ar putea să prezinte caracteristicile unor abuzuri. Acestea nu cred că sunt simple accidente, ci simptome ale unui sistem profund disfuncţional. Problema reală este că sistemul de justiţie nu dispune de mecanisme interne reale de autocorecţie. Abuzurile nu sunt identificate şi corectate din interior pentru că puterea este concentrată excesiv la vârf, într-un mod care permite controlul informal al carierei tuturor magistraţilor şi selecţia oamenilor care optează pentru funcţii de conducere după alte criterii decât cele meritocratice;
* în ultimii ani, cred că s-a consolidat un sistem oligarhic în Justiţie, al cărui centru de greutate se află la vârful Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi al CSM. Prin legile Justiţiei adoptate în anul 2022 s-au creat pârghii suficiente pentru a se tria şi fixa în timp anumite funcţii cheie în ierarhia sistemului judiciar;
* chiar dacă persoana care se află acum la vârful conducerii sistemului judiciar va pleca (Lia Savonea – n.r.), mecanismele vor continua să rămână şi sistemul va funcţiona. Mă refer la faptul că absolut toate procedurile ce influenţează cariera magistratului sunt caracterizate prin lipsa totală de transparenţă şi prin lipsa unor garanţii minime de obiectivitate. Aş vrea să dau câteva exemple concrete. Mă refer la procedura cercetării disciplinare, de exemplu. În primul rând, există un dublu standard în activitatea Inspecţiei Judiciare. Anumiţi judecători desfăşoară activităţi care presupun o apropiere vizibilă de actori politici. Spre exemplu, sunt judecători care au fost propuşi drept ministru al Justiţiei, în timp ce deţineau această calitate de judecători şi nu li s-a întâmplat absolut nimic. Sunt judecători care postează pe reţele de socializare mesaje care sfidează efectiv bunul simţ, nu li se întâmplă absolut nimic;
* în schimb, sunt alţi judecători cărora li se aplică sancţiuni disciplinare disproporţionate, inclusiv excluderea din magistratură, pentru activităţi care nici măcar nu pot fi încadrate ca abateri disciplinare;
* nu sunt absolut deloc consecinţe negative pentru magistraţii care iau astfel de decizii abuzive la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii. Unii dintre magistraţi – se poate considera că au fost promovaţi. Spre exemplu, unul dintre magistraţii care a decis excluderea din magistratură a domnului Danileţ a fost numit secretar general la Ministerul Justiţiei. Un alt magistrat a fost numit director al Institutului Naţional la Magistraturii;
* în condiţiile în care există clar un dublu standard al Inspecţiei Judiciare, magistraţii resimt o stare de temere generalizată cu privire la posibile abuzuri;
* în sistemul nostru de justiţie se munceşte foarte, foarte mult, comparativ cu alte ţări. Este un volum de muncă imens, aspect care nu este subliniat suficient de mult. Marea majoritate a magistraţilor sunt de bună credinţă, au vocaţie pentru această profesie şi este nedrept dacă se generalizează aceste disfuncţionalităţi”.
