Când Vladimir Putin a invadat Ucraina, le-a promis rușilor că „o vor face din nou” — că își vor trimite forțele armate spre vest și vor obține victoria așa cum a făcut Uniunea Sovietică împotriva Germaniei.
Astăzi, președintele rus a reușit să îndeplinească doar jumătate din această promisiune. Începând din această săptămână, războiul pe care Putin spera să îl încheie în doar trei zile durează mai mult decât a durat lupta Uniunii Sovietice împotriva naziștilor.
Pentru a înrăutăți lucrurile, chiar în timp ce Moscova se afundă în Ucraina, rețeaua globală de aliați pe care Putin a construit-o timp de două decenii pare să se destrame, pusă la încercare de un președinte american neașteptat de belicos, Donald Trump, scrie Politico.
Ceea ce trebuia să fie o operațiune rapidă în Ucraina s-a transformat într-un război de uzură. Durata conflictului a depășit acum cele 1.418 zile în care sovieticii au respins ofensiva nazistă, împingând în cele din urmă trupele germane de la Moscova până la Berlin.
În aproape patru ani de campanie în Ucraina, Moscova a reușit să ocupe doar o mică parte din teritoriu, cu prețul a aproximativ 1,1 milioane de victime ruse și al unor perturbări tot mai mari pe plan intern. Luna aceasta, aproximativ 600.000 de ruși au rămas fără electricitate în regiunea de frontieră Belgorod, în urma unui atac ucrainean cu rachete.
Aliații lui Putin dispar unul câte unul
Între timp, pe plan internațional, pare că Putin poate face puțin pentru a împiedica pierderea aliaților săi, unul câte unul.
Kremlinul se află în defensivă în Orientul Mijlociu încă de la sfârșitul anului 2024, când prăbușirea guvernului lui Bashar al-Assad în Siria l-a lipsit de un partener de încredere în regiune.
De asemenea, Moscova a părut incapabilă să își protejeze cel mai apropiat aliat din America de Sud la începutul acestei luni, când Statele Unite l-au capturat pe Nicolás Maduro, lider care participase disciplinat la parada Zilei Victoriei organizată de Putin la Moscova, în luna mai a anului trecut.
În mod stânjenitor, Moscova nu a reușit nici măcar să împiedice confiscarea fără precedent de către SUA a unui petrolier care naviga sub pavilion rusesc.
Cu doar un an în urmă, Putin a semnat un acord de parteneriat strategic pe 20 de ani cu Teheranul. Acum, regimul — care a furnizat Rusiei dronele kamikaze Shahed pentru războiul din Ucraina — riscă să fie răsturnat de protestatari, pe care Trump a indicat că ar putea interveni militar pentru a-i proteja.
Rușii au observat aceste evoluții.
O întreagă eră se apropie de sfârșit
„O întreagă eră se apropie de sfârșit”, a scris duminică un blogger militar pro-război, sub pseudonimul Maxim Kalașnikov, reflectând criticile tot mai mari la adresa conducerii ruse.
Autoritățile ruse, susține acesta, au petrecut prea mult timp încercând să creeze imaginea unei mari puteri, în loc să ia măsuri reale pentru a deveni una. Promisiunea că „o putem face din nou” a eșuat, a concluzionat Kalașnikov.
Jurnaliști apropiați regimului iranian au relatat că, în ultimele săptămâni, Moscova a furnizat Iranului vehicule blindate Spartak și elicoptere de atac fabricate în Rusia, probabil pentru a ajuta la reprimarea protestelor, a declarat Nikita Smagin, expert în relațiile Rusia–Iran și colaborator al Carnegie Endowment for International Peace.
„Dar, desigur, iranienii nu își fac iluzii că, dacă situația ar deveni cu adevărat critică, Rusia ar face pur și simplu un pas înapoi, așa cum a făcut în cazul lui Bashar al-Assad”, a spus el, referindu-se la căderea regimului dictatorului sirian în 2024 și exilul acestuia ulterior în Rusia.
Aliați fictivi
Realitatea este că alianța inspirată de Moscova a fost întotdeauna, în mare parte, o ficțiune, a spus fostul diplomat rus Boris Bondarev.
„Nici Venezuela, nici Iranul nu fac parte dintr-un imperiu rus”, a declarat el. După invazia Ucrainei, „era important [pentru Rusia] să arate că nu este singură, dar asta este propagandă”.
Smagin a subliniat că acordul de parteneriat dintre Iran și Rusia exclude în mod explicit o clauză de apărare reciprocă, descriind relația dintre cele două țări drept „stabilă”, dar cu un substrat de „neîncredere serioasă”.
„Cele două țări nu sunt cu adevărat aliați; sunt parteneri strategici din necesitate, pentru că ambele părți au foarte puține alte opțiuni”, a spus el.
Portavocele Kremlinului au încercat să prezinte situația într-o lumină pozitivă, susținând că lipsa aparentă de respect a Washingtonului față de dreptul internațional demonstrează că Rusia a avut dreptate să invadeze Ucraina.
Alți comentatori au încercat să minimalizeze relațiile Rusiei cu aliații săi sau au evidențiat diferențele dintre Al Doilea Război Mondial și războiul din Ucraina pentru a justifica lipsa progreselor. Nu este vorba, susțin ei, că armata rusă ar fi slabă; ci doar că rușii sunt mai puțin implicați decât erau atunci.
