În perioada sovietică, observatorii occidentali analizau cu atenție imaginile de la evenimentele de stat – precum paradele militare din Piața Roșie – pentru a descifra ierarhia de la Kremlin.
Cine era poziționat cel mai aproape de lider? Ce spunea limbajul trupului? Care dintre oficiali erau în grațiile puterii și care căzuseră în dizgrație?
Imaginile pe care le analizează astăzi „kremlinologii” moderni provin de la ședința istorică a Consiliului de Securitate al Rusiei de miercuri, în care Vladimir Putin le-a cerut oficialilor de rang înalt să înceapă elaborarea unor propuneri pentru un posibil test nuclear.
A fost un moment important – unul la care nu te-ai aștepta ca un locotenent de încredere să lipsească. Dar Serghei Lavrov, veteranul ministru de externe al Rusiei, a fost absent în mod vizibil – singurul membru permanent al Consiliului care nu a participat.
Potrivit publicației ruse „Kommersant”, absența sa a fost „coordonată”.
Chiar și doar acest episod ar fi fost suficient pentru a ridica semne de întrebare.
Însă, combinat cu decizia Kremlinului de a trimite un oficial de rang inferior să conducă delegația rusă la viitorul summit G20 – un rol ocupat în ultimii ani de Lavrov – suspiciunile s-au amplificat: a fost oare marginalizat principalul diplomat al Moscovei?
Speculațiile au devenit atât de intense, încât Kremlinul a fost nevoit să le dezmintă oficial. Cu toate acestea, zvonurile despre o posibilă ruptură între Putin și Lavrov continuă să se intensifice.
Când au apărut tensiunile?
Tensiunile ar fi început să apară după ce Donald Trump a anulat un summit planificat cu Putin la Budapesta luna trecută, în urma unei convorbiri telefonice între Lavrov și secretarul de stat american Marco Rubio.
Potrivit Financial Times, atitudinea inflexibilă a lui Lavrov ar fi fost motivul pentru care Casa Albă a suspendat întâlnirea.
Surse diplomatice de la Moscova au sugerat că Lavrov fie a scăpat lucrurile de sub control, fie a deviat deliberat de la linia impusă de Kremlin. Indiferent dacă a fost o greșeală sau o decizie intenționată, diplomația sa (sau lipsa acesteia) a torpilat summitul și a dat înapoi încercările de relansare a relațiilor dintre SUA și Rusia.
Această situație l-ar fi înfuriat pe Putin, dornic să mențină un canal de dialog deschis cu Washingtonul – nu doar în privința Ucrainei, ci și pe teme precum controlul armelor nucleare.
Mai grav, episodul l-ar fi făcut pe președintele rus să pară slab, incapabil să-și controleze propriul ministru de externe. Iar Putin nu este un om care tolerează să fie subminat.
Fanii fotbalului își pot aminti regula de aur a lui Sir Alex Ferguson: „Niciun jucător nu trebuie lăsat să devină mai important decât clubul.” Putin funcționează după o logică similară – loialitatea este o valoare supremă.
Dacă Lavrov a fost într-adevăr trecut pe linie moartă, ar fi un moment cu adevărat semnificativ. La 75 de ani, el a fost chipul diplomației ruse mai bine de două decenii și mâna dreaptă a lui Putin în cea mai mare parte a domniei sale la Kremlin.
Cunoscut pentru stilul său dur și replicile tăioase, Lavrov a fost și un susținător fervent al invaziei ruse în Ucraina.
La summitul Putin–Trump din Alaska, el a apărut purtând un pulover cu inițialele „CCCP” – echivalentul rusesc al „URSS”. Mesajul implicit: „Ucraina aparține în continuare Moscovei.”
