Preferința personală a lui Andy Burnham pentru revenirea în Uniunea Europeană după următoarele alegeri este susținută de aproape jumătate dintre alegători, arată un nou megasondaj, deși miniștrii îngrijorați de redeschiderea diviziunilor provocate de Brexit îl îndeamnă în privat să acționeze cu prudență, informează The Guardian.
Sondajul realizat de Messina Group (TMG) a constatat că renegocierea relației Regatului Unit cu UE ar putea crește cu până la șapte puncte procentuale cota de vot a Partidului Laburist, dacă premierul ar propune un nou referendum în cadrul căruia ar face campanie pentru revenirea țării în blocul comunitar.
Aproape o treime dintre alegători au declarat că ar fi necesar mai întâi un referendum privind rămânerea în afara sau revenirea în UE, în timp ce mai mult de unul din șase consideră că ar fi suficient un mandat obținut în urma alegerilor generale. O proporție similară consideră că Parlamentul ar putea lua această decizie.
Rezultatele generale vor întări poziția celor din Downing Street care doresc ca, la următoarele alegeri, laburiștii să promită cel puțin că vor negocia revenirea în UE, lucru despre care premierul a spus că și-ar dori să îl vadă întâmplându-se „în timpul vieții sale”.
Burnham s-a folosit marți de primul său discurs la conferința Partidului Laburist în calitate de lider pentru a anunța o analiză a opțiunilor privind viitoarea relație a Marii Britanii cu Europa și a adăugat ulterior că printre acestea ar trebui inclusă și revenirea completă în UE.
Cu toate acestea, există îngrijorări în rândul unor parlamentari laburiști, în special al celor care reprezintă circumscripții care au votat pentru Brexit, că până și testarea sprijinului public pentru această variantă ar implica riscuri politice și ar putea aduce un avantaj partidului Reform.
Două treimi dintre membrii cabinetului, inclusiv Burnham însuși, primul său secretar, Louise Haigh, cancelarul John Healey și ministrul de Externe Ed Miliband, reprezintă circumscripții care au susținut Brexitul și au declarat anterior că vor respecta votul din 2016. Cu toate acestea, opinia publică s-a schimbat.
Înaintea discursului lui Burnham, mai mulți miniștri avertizaseră public împotriva acestei mișcări. Lucy Powell, vicepreședinta Partidului Laburist, a declarat că, deși relația în domeniul apărării și securității ar putea fi îmbunătățită, depășirea planurilor de resetare a relațiilor cu UE moștenite de la Keir Starmer „nu este nici posibilă, nici de dorit”.
Ministrul Comerțului, Jonathan Reynolds, a declarat că „problemele constituționale” legate de relația Marii Britanii cu UE provoacă incertitudine pentru mediul de afaceri. Ministrul de Interne, Shabana Mahmood, a afirmat că revenirea în UE „nu este un lucru simplu și direct” și că eventualele costuri ar putea fi inacceptabile.
Strategia Downing Street pare să fie aceea de a pune accentul pe cei care au făcut promisiuni importante în legătură cu Brexitul, dar nu au reușit apoi să le îndeplinească, în loc să îi acuze pe cei care au votat pentru ieșirea din UE că au luat o decizie greșită. Schimbarea de poziție a guvernului a provocat însă o anumită neliniște în echipa lui Burnham.
Un membru al cabinetului a declarat pentru The Guardian: „Brexitul în mod clar nu a funcționat, iar promisiunile făcute nu au fost respectate, așa că Andy are dreptate să deschidă discuția despre cum ar trebui să arate relația viitoare. Dar cu siguranță trebuie să acționeze cu prudență, pentru că nu vrem să reaprindem diviziunile”.
Un al doilea ministru a declarat: „Andy are dreptate să spună că avem nevoie de claritate în privința relației noastre pe termen lung. Cooperarea în domeniul securității și al comerțului se află mai sus pe agendă decât în urmă cu 10 ani. Dar nu știu dacă acest lucru se traduce într-o dorință reală a populației pentru o schimbare majoră. Alegătorii din circumscripția mea vor fi precauți”.
Un al treilea a adăugat: „Există, evident, opinii diferite în cadrul cabinetului în această privință, dar agenda «Made in Europe» înseamnă că trebuie să discutăm cu UE despre relația pe care și-o dorește cu noi pe termen lung, deoarece ceea ce propune în prezent este foarte dificil”.
O altă sursă din cabinet a declarat: „Există conștientizarea în rândul mai multor miniștri care reprezintă circumscripții ce au votat pentru ieșirea din UE că opiniile vor fi diferite, iar argumentele privind viitorul vor trebui formulate cu atenție în jurul interesului național”.
Un al cincilea ministru a declarat că există întrebări reale privind cea mai bună opțiune disponibilă.
„Sunt sceptic, dacă revenim, în privința condițiilor în care ne-am întoarce și dacă acest lucru ar putea într-adevăr să rezolve problemele din viețile oamenilor. Dar, dacă te uiți la contextul global, nu poți începe să rezolvi lucrurile pentru oameni fără să ai o relație mai strânsă cu UE.”
TMG a chestionat 11.461 de persoane, eșantionul fiind ponderat în funcție de rezultatul referendumului, în perioada 12-24 septembrie, cu privire la șapte opțiuni diferite pentru relația cu Uniunea Europeană.
Cea mai populară variantă a fost revenirea în UE, susținută de 49% dintre respondenți și respinsă de 28,5%.
