Mercenarul Horațiu Potra și fiul său, Dorian Potra, au fost reținuți în Dubai, conform unor surse citate de Update24. Cei doi se aflau sub urmărire internațională, după ce pe numele lor au fost emise mandate de arestare preventivă.
Reținerea survine în contextul în care, pe 16 septembrie, Potra, fiul său și alte persoane au fost trimiși în judecată într-un dosar de tentativă de lovitură de stat. Procurorul general Alex Florența a declarat atunci că existau indicii că Horațiu Potra ar fi încercat să obțină azil politic în Rusia.
Dosarul tentativei de lovitură de stat
Cazul a fost deschis de Parchetul General după ce gruparea condusă de Potra a fost oprită în trafic în timp ce se îndrepta spre București.
- Horațiu Potra este acuzat de:
- tentativă de comitere a unor acțiuni împotriva ordinii constituționale,
- nerespectarea regimului armelor și munițiilor,
- operațiuni ilegale cu articole pirotehnice,
- instigare publică.
- Călin Georgescu, considerat un apropiat al grupării, este acuzat de complicitate la tentativă împotriva ordinii constituționale și de comunicare de informații false.
Cine mai este inculpat în dosar
În același dosar au mai fost trimiși în judecată:
- Dorian Potra, fiul lui Horațiu Potra,
- Alexandru-Cosmin Potra, o altă rudă a acestuia,
- alți 20 de mercenari din rețea.
De asemenea, printre inculpați se numără și Eugen Sechilă, un apropiat al lui Călin Georgescu, cunoscut pentru viziuni legionare, potrivit unor surse judiciare.
Rechizitoriu și acuzații
Potrivit anchetatorilor, în rechizitoriu, procurorii au reţinut că, în contextul hotărârii CCR din 6 decembrie 2024 prin care au fost anulate alegerile prezidenţiale din România, în dimineaţa de 7 decembrie 2024, Călin Georgescu s-a întâlnit, la un complex de echitaţie din Ciolpani, judeţul Ilfov, „în condiţii de clandestinitate”, cu mercenarul Horaţiu Potra.
Anchetatorii arată, în rechizitoriu, că acesta acţiona în zone de conflict internaţional şi desfăşura acţiuni de recrutare şi instruire paramilitară şi l-a susţinut pe Georgescu şi în timpul campaniei electorale, dar şi anterior, în scopul pregătirii acesteia.
Procurorii au informat că la întâlnirea de la Ciolpani Georgescu şi Potra au discutat un plan conform căruia mercenarul şi persoane din anturajul său, cu pregătire militară, urmau să desfăşoare „acţiuni violente cu caracter subversiv”, pentru a deturna manifestaţiile paşnice de la vremea respectivă.
„Strategia urmărea, prin contagiune emoţională şi comportamentală dublată de manipularea emoţiilor colective, în contextul unui moment de maximă tensiune socială, schimbarea ordinii constituţionale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat”, precizează anchetatorii.
Aceştia menţionează că prin acţiunile sale, între care contactarea liderului unei organizaţii radical-naţionaliste şi transmiterea unui îndemn „alarmist şi potenţial manipulator” susţinătorilor săi vizând continuarea votului, Georgescu a întreţinut şi întărit „rezoluţia infracţională” a lui Potra.
Grup paramilitar adunat de Potra
Procurorii mai arată că Horaţiu Potra a coagulat un grup paramilitar de 21 persoane, condus de către el, stabilind să se deplaseze cu şapte maşini spre Bucureşti, unde să declanşeze proteste faţă de autorităţile statului, proteste ce urmau să fie deturnate în „acţiuni violente apte să desăvârşească politica revizionistă” a lui Călin Georgescu, „în sensul împiedicării exercitării puterii legitime în stat şi al asigurării reconfigurării ordinii constituţionale, prin detaşarea de principiile sale fundamentale şi de regulile statului de drept”, punând în pericol siguranţa naţională.
În noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, poliţiştii au făcut filtre în zona localităţilor Baloteşti-Săftica, din judeţul Ilfov, şi Măneşti şi Corneşti, din judeţul Dâmboviţa, precum şi în Capitală, oprind şi controlând maşinile, în interiorul cărora s-au găsit cuţite tip briceag, pumnale, cuţite cu lama lungă, bastoane telescopice, spray-uri cu piper, box-uri, topoare şi cozi de topoare, pistoale şi materiale pirotehnice din categoria celor mai periculoase, cu potential de a produce explozii puternice care ar fi putut provoca pagube imense, răni grave şi deces.
Concluzia procurorilor care i-au trimis în judecată pe cei 22 de inculpaţi este că urmarea imediată a acţiunilor acestora a constat în punerea în pericol a securităţii naţionale, prin crearea unei stări de pericol pentru ordinea constituţională, precum şi pentru valorile sociale care protejează exercitarea puterii de stat în condiţiile legii.
