Mesajele lui Donald Trump despre ce dorește de la aliații americani în războiul său împotriva Iranului sunt atât de confuze încât orice efort de a ajuta la redeschiderea Strâmtorii Hormuz rămâne blocat, potrivit a patru oficiali guvernamentali europeni, citați de Politico.
Washingtonul nu a făcut nicio solicitare oficială de echipamente, au spus oficialii, care au vorbit sub protecția anonimatului, în timp ce aliații sunt, de asemenea, reticenți să trimită resurse militare în regiune de teamă că ar putea fi atacați de Iran.
Peste 30 de țări, inclusiv majoritatea statelor din NATO, au promis „eforturi adecvate” pentru reluarea transportului prin acest punct critic de tranzit comercial, după ce președintele american i-a criticat pe aliați, numindu-i „LAȘI” pentru că nu s-au oferit voluntar să ajute.
Cu toate acestea, discuțiile sunt încă într-un stadiu incipient, potrivit unor oficiali guvernamentali din șapte țări europene.
„Ne-am dori mai multă predictibilitate, mai multă claritate și mai multă viziune strategică — nu doar în acest caz”, a declarat ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, pentru Politico, adăugând: „Să așteptăm și să vedem.”
Mesaje contradictorii
Negocierile lente reflectă mesajele contradictorii ale lui Trump, la mai bine de trei săptămâni de la începutul războiului cu Iranul — perioadă în care acesta a criticat aliații pentru lipsa de sprijin, apoi a spus că nu are nevoie de ei, fără a oferi detalii clare despre cum ar putea ajuta Statele Unite.
Lipsa de entuziasm pentru implicare subliniază și o încredere tot mai mare a Europei în relația cu Washingtonul, continentul schimbându-și treptat abordarea de la conciliere la confruntare, într-un conflict pentru care aliații nu au fost consultați.
„Acest război încalcă dreptul internațional”, a declarat președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier. „Există puține îndoieli că justificarea unui atac iminent asupra SUA nu se susține.”
Pentru unele capitale europene, solicitările recente arată un dublu standard: oficialii americani au cerut în mod repetat Europei să se concentreze pe propria apărare și pe sprijinirea Ucrainei, iar acum Trump le solicită să se desfășoare în Orientul Mijlociu.
„Imaginea de ansamblu este că SUA ne-au cerut să ne apărăm propriile țări, să sprijinim Ucraina… iar acum Orientul Mijlociu și lanțurile globale de aprovizionare”, a declarat un oficial european, numind situația „absurd de incoerentă, ca să spunem cel puțin”.
Un oficial al Casei Albe nu a comentat direct solicitările adresate aliaților, dar a afirmat că președintele și echipa sa de securitate națională sunt pregătiți pentru încercările Iranului de a închide Strâmtoarea Hormuz și că armata SUA acționează pentru a elimina capacitatea Iranului de a perturba fluxul de energie.
„Președintele Trump este încrezător că Strâmtoarea Hormuz va fi redeschisă foarte curând”, a adăugat oficialul.
Așteptare și incertitudine
În lipsa unor cereri concrete, aliații au oferit până acum doar sprijin diplomatic: întâlniri, declarații și mesaje de susținere.
Regatul Unit, care a condus discuțiile din culise alături de șeful NATO, Mark Rutte, a anunțat că va găzdui în curând un summit de securitate pentru a menține presiunea în vederea redeschiderii strâmtorii.
Miniștrii de externe din G7 vor discuta și ei situația Iranului la o reuniune lângă Paris, unde vor încerca să coordoneze pozițiile cu Washingtonul și să analizeze redeschiderea rutelor maritime din Golf, împreună cu secretarul de stat american Marco Rubio.
Deși sprijinul concret lipsește, declarațiile comune ale aliaților par să mulțumească Washingtonul. „Este firesc ca președintele Trump să ceară aliaților NATO să facă mai mult pentru securizarea Strâmtorii Hormuz”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt.
În practică, Europa ar putea trimite distrugătoare pentru a escorta convoaie prin strâmtoare, deoarece SUA dispun de aproximativ 25 de astfel de nave pregătite pentru desfășurare rapidă la nivel global.
De asemenea, statele europene ar putea contribui cu nave specializate în neutralizarea minelor marine — un domeniu în care SUA au capacități limitate. Mai multe țări europene, inclusiv Germania, Franța, România și Regatul Unit, operează împreună aproximativ 40 de astfel de nave, comparativ cu doar patru ale Statelor Unite.
Un oficial britanic din domeniul apărării a declarat că există un rol important pentru numeroase marine militare, dar a subliniat că orice desfășurare va avea loc probabil doar după reducerea intensității conflictului.
