Ministerul Finanțelor a publicat marți, în transparență, proiectul bugetului general consolidat pentru anul 2026, construit pe o țintă de deficit bugetar de 6,2% din PIB și pe un nivel record al investițiilor publice. Documentul prevede o reducere graduală a deficitului la 5,1% din PIB în 2027, în timp ce veniturile totale ale bugetului ar urma să urce la 36% din PIB, față de 34,7% anul trecut.
În același timp, cheltuielile totale cresc cu aproximativ 55,5 miliarde de lei, iar bugetul pentru investiții avansează cu aproape 25,6 miliarde de lei comparativ cu anul anterior, până la un total de 163,8 miliarde lei. Potrivit Ministerului Finanțelor, ponderea investițiilor în economie va depăși 8% din PIB, față de 7,2% în anul precedent.
Executivul prezintă proiectul drept un buget axat pe responsabilitate fiscală, investiții și absorbția fondurilor europene, într-un context în care România trebuie să continue consolidarea bugetară, fără a afecta ritmul de dezvoltare economică.
Ministerul Finanțelor: bugetul pe 2026 este construit pe responsabilitate fiscală și dezvoltare economică
Potrivit instituției, proiectul bugetului general consolidat pentru 2026 a fost construit pe principii de echilibru și sustenabilitate, având în centru mediul de afaceri, investițiile publice și utilizarea extinsă a fondurilor europene.
Pachetul publicat de Ministerul Finanțelor include proiectul legii bugetului de stat pe 2026, raportul privind situația macroeconomică pentru 2026 și proiecția pentru anii 2027-2029, proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat, dar și proiectul de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori din cadrul fiscal-bugetar, alături de Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2026-2028.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a descris documentul drept „un buget al responsabilității și al dezvoltării”, arătând că obiectivul Guvernului este menținerea unui echilibru între ajustarea graduală a deficitului și continuarea investițiilor cu impact economic.
Mesajul transmis de autorități este că resursele publice vor fi orientate către proiecte care susțin modernizarea economiei, absorbția banilor europeni și păstrarea unei politici fiscale predictibile, în linie cu angajamentele europene asumate de România.
Deficitul bugetar coboară gradual, iar PIB-ul este estimat la peste 2.045 miliarde lei
Pentru anul 2026, deficitul bugetar este estimat la 6,2% din PIB, echivalentul a 127,7 miliarde lei. Pentru 2027, Ministerul Finanțelor proiectează o scădere a acestuia la 5,1% din PIB, ceea ce indică o traiectorie de ajustare fiscală graduală.
Produsul Intern Brut este estimat la 2.045 miliarde lei în 2026 și la 2.182 miliarde lei în 2027. Pe această bază, Guvernul mizează pe o creștere a veniturilor publice și pe o distribuire mai eficientă a resurselor, fără a introduce presiune fiscală suplimentară în 2026, potrivit explicațiilor oficiale.
Ministerul subliniază că actuala construcție bugetară are la bază stabilizarea veniturilor, îmbunătățirea colectării și continuarea măsurilor de modernizare a administrației fiscale.
Veniturile statului cresc la 36% din PIB, pe fondul colectării mai bune și al fondurilor europene
Veniturile totale ale bugetului general consolidat sunt proiectate la aproximativ 736,5 miliarde lei în 2026, reprezentând 36% din PIB. Dintre acestea, veniturile curente sunt estimate la 636,3 miliarde lei, adică 31,1% din PIB.
Ministerul Finanțelor spune că această evoluție reflectă atât măsurile de consolidare fiscală, cât și o îmbunătățire a colectării. Diferența de aproape 100 de miliarde lei dintre veniturile totale și veniturile curente este explicată prin contribuția fondurilor europene și a altor venituri de capital.
Veniturile fiscale ar urma să crească de la 16,9% din PIB în 2025 la aproximativ 17,5% din PIB în 2026, ceea ce înseamnă un salt de la 323 miliarde lei la 357,6 miliarde lei. În paralel, contribuțiile de asigurări sociale sunt estimate să urce de la 208 miliarde lei la 226,4 miliarde lei, respectiv de la 10,9% la 11,1% din PIB.
Ministerul leagă această evoluție de măsurile adoptate anul trecut pentru reforma fiscală inclusă în PNRR, dar și de digitalizarea ANAF și de utilizarea instrumentelor de management bazate pe date, menite să reducă distorsiunile și să crească eficiența colectării.
Cheltuielile cresc cu 55,5 miliarde lei, iar costul dobânzilor urcă semnificativ
Cheltuielile totale ale bugetului general consolidat sunt estimate la 864,3 miliarde lei în 2026, în creștere de la 808,7 miliarde lei în 2025. Potrivit Ministerului Finanțelor, avansul este determinat în principal de investiții, fonduri europene și costurile legate de finanțarea datoriei publice, nu de majorarea cheltuielilor de funcționare ale statului.
O componentă importantă o reprezintă cheltuielile cu dobânzile, care urcă de la 50,5 miliarde lei la 60,8 miliarde lei. Creșterea, de aproximativ 10,3 miliarde lei, reflectă atât costurile deficitelor acumulate în anii anteriori, cât și menținerea unui nivel ridicat al dobânzilor pe piețele financiare. Ca pondere, cheltuielile cu dobânzile ajung la aproximativ 3% din PIB.
În același timp, bugetul este construit în concordanță cu Planul Fiscal-Bugetar Structural pe Termen Mediu, care presupune reducerea graduală a cheltuielilor de funcționare și o disciplină fiscală mai strictă.
Cheltuielile de personal sunt estimate să scadă ca pondere în PIB de la 8,8% la 8,2%, pe fondul măsurilor de eficientizare a administrației publice. Cheltuielile de asistență socială se mențin, în termeni nominali, la aproximativ 250 de miliarde lei, însă scad ca pondere în PIB de la 13,1% la 12,2%, în principal pe fondul creșterii economice estimate.
Cheltuielile cu bunuri și servicii rămân la aproximativ 5,2% din PIB, în condițiile în care Guvernul susține că încearcă să limiteze avansul cheltuielilor curente și să folosească mai eficient resursele publice.
Investiții publice de 163,8 miliarde lei, cel mai mare nivel din ultimii ani
Pilonul central al bugetului pe 2026 îl reprezintă investițiile publice. Volumul total al acestora ajunge la aproximativ 163,8 miliarde lei, cu aproape 25,6 miliarde lei mai mult decât în 2025.
Această sumă ridică ponderea investițiilor la peste 8% din PIB, față de 7,2% în anul precedent. Potrivit Ministerului Finanțelor, cea mai mare parte a investițiilor va fi susținută din fonduri europene, care depășesc 110 miliarde lei și reprezintă aproximativ două treimi din total.
Bugetul alocat fondurilor europene crește cu peste 40% față de anul trecut, de la 78 miliarde lei, prin includerea finanțărilor din politica de coeziune, PNRR și instrumentul SAFE, destinat consolidării capacităților de apărare.
Din sumele prevăzute prin SAFE, aproximativ 6 miliarde lei reprezintă avansuri pentru proiecte strategice, inclusiv dezvoltarea infrastructurii militare cu utilizare duală și a unor rute de transport importante din estul României, precum Pașcani–Suceava–Siret și Târgu Neamț–Iași–Ungheni.
PNRR și fondurile europene rămân esențiale pentru execuția bugetară
Ministerul Finanțelor arată că România mai are de atras peste 10 miliarde euro de la Comisia Europeană prin PNRR, iar o parte importantă dintre proiecte se află deja în stadii avansate de implementare.
Până în august 2026 ar trebui finalizate investiții majore, precum Autostrada Moldovei, proiecte de infrastructură spitalicească și investiții în energie, eficiență energetică și mobilitate urbană.
În noua configurație a bugetului, autoritățile susțin că au oferit o pondere mai mare granturilor față de împrumuturi, pentru a limita presiunea asupra datoriei publice. Această reconfigurare a devenit posibilă după modificarea PNRR aprobată în toamna anului trecut, care a permis transferul unor proiecte importante din componenta de împrumut în cea de grant.
Structura fondurilor dedicate investițiilor include:
51,3 miliarde lei din fonduri externe nerambursabile post-aderare,
41,4 miliarde lei din granturi PNRR,
12 miliarde lei din împrumuturi PNRR,
peste 6 miliarde lei avansuri prin SAFE,
2,4 miliarde lei pentru programe cu finanțare rambursabilă,
și aproximativ 50 miliarde lei pentru programe naționale de finanțare, inclusiv în domeniul apărării.
Sprijin pentru mediul de afaceri: investiții productive, credite fiscale și ajutoare de stat
Executivul susține că bugetul pe 2026 este orientat ferm către mediul de afaceri și relansare economică. Argumentul principal este că nivelul ridicat al investițiilor publice va trimite sume importante în economie, în timp ce pachetul bugetar include și stimulente pentru investițiile private.
Printre măsurile menționate de Ministerul Finanțelor se numără deductibilități pentru profitul reinvestit, mecanisme moderne de finanțare prin capital de stat și credite fiscale dedicate industriei, exploatării resurselor, inovării și revenirii în țară a capitalului uman din diaspora.
Totodată, proiectul de buget include creditele de angajament necesare pentru lansarea schemelor de ajutor de stat prevăzute în pachetul de relansare economică și pentru stimularea investițiilor private prin măsurile fiscale adoptate recent de Guvern.
Ministerul insistă că bugetul pentru 2026 a fost construit fără presiune fiscală suplimentară, pe baza veniturilor considerate deja stabilizate după corecțiile operate în a doua jumătate a anului trecut, inclusiv eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri și ajustările privind regimul microîntreprinderilor.
Alocări pentru programe sociale, educație și compensarea costurilor la energie
Bugetul prevede și sume importante pentru programe sociale și educaționale, pe care Guvernul le consideră prioritare.
Printre alocările menționate în proiect se numără:
1,7 miliarde lei pentru sprijinirea vârstnicilor prin pachetul de solidaritate,
1,53 miliarde lei pentru programul „Masă sănătoasă” în școli,
15,48 miliarde lei pentru finanțarea serviciilor sociale destinate copiilor și persoanelor cu dizabilități, inclusiv pentru drepturile asistenților personali și indemnizațiile lunare,
fonduri pentru infrastructura de drumuri județene și comunale,
precum și programe pentru protecția mediului și dezvoltarea comunităților locale.
În plus, sunt prevăzute sume pentru compensarea costurilor la energie, în cazul în care actualele mecanisme nu acoperă toate cererile de decontare. În acest sens, 1,75 miliarde lei merg către Ministerul Muncii, iar alte 2 miliarde lei către Ministerul Energiei.
Resurse mai mari pentru autoritățile locale și o nouă formulă de finanțare pentru București
Bugetul pe 2026 alocă 86,4 miliarde lei pentru dezvoltarea comunităților și a autorităților publice locale, față de 79 miliarde lei în 2025, ceea ce înseamnă un plus de 7,4 miliarde lei.
Ministerul Finanțelor arată că aproximativ două treimi din fondurile europene sunt direcționate către proiecte locale și regionale, pentru a asigura cofinanțările necesare și continuitatea investițiilor în teritoriu.
Din TVA sunt repartizate 27,7 miliarde lei pentru bugetele locale, dintre care 4,5 miliarde lei revin județelor, 17,6 miliarde lei comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor Capitalei, 880 milioane lei sunt destinate drumurilor județene și comunale, 3,8 miliarde lei echilibrării bugetelor locale, iar 915,6 milioane lei finanțării învățământului privat și confesional acreditat fără taxe.
Distribuirea impozitului pe venit către autoritățile locale se face pe cote stabilite prin lege: 15% pentru județe, 63% pentru municipii, orașe și comune, 14% pentru fondul național de echilibrare, 6% la dispoziția consiliilor județene și 2% pentru instituții culturale precum teatre, opere și filarmonici.
O noutate importantă a proiectului vizează Capitala. Ministerul Finanțelor propune o formulă mai echitabilă și predictibilă de finanțare pentru Municipiul București, prin crearea unui fond aflat la dispoziția Consiliului General al Municipiului București. Acesta ar urma să finanțeze servicii publice generale, cofinanțarea proiectelor de infrastructură și programele de dezvoltare locală.
Potrivit explicațiilor oficiale, măsura vine după ce în ultimii ani resursele Capitalei din impozitul pe venit au scăzut pe fondul modificărilor legislative și al contribuției la mecanismul național de echilibrare. Prin noul sistem, Guvernul susține că vrea să ofere un cadru bugetar mai stabil, care să permită planificarea multianuală a investițiilor și îmbunătățirea serviciilor publice.
