Bunicii germani ai lui Donald Trump ar fi putut cunoaște cuvântul pentru ceea ce simt acum unii oficiali europeni, în timp ce îl văd plângându-se că aliații tradiționali ai Americii l-au dezamăgit: Schadenfreude, arată Politico într-un articol analiză.
După un an în care a criticat, insultat și amenințat liderii europeni, Trump vede acum valoarea de a avea prieteni în locuri strategice importante — mai ales dacă aceștia au resurse militare pe care le poate folosi.
Războiul SUA–Israel împotriva Iranului ar fi fost mult mai ușor în primele sale zile dacă premierul britanic Keir Starmer nu ar fi refuzat bombardierelor americane permisiunea de a decola de pe bazele aeriene din Marea Britanie, s-a plâns Trump în această săptămână.
Starmer însă își menține poziția, refuzând să autorizeze altceva în afară de operațiuni „defensive” de la facilitățile Royal Air Force din Regatul Unit și din străinătate.
Și premierul spaniol Pedro Sánchez joacă dur cu Trump, condamnând ceea ce consideră a fi o operațiune care încalcă legea în Orientul Mijlociu și refuzând, la rândul său, să permită avioanelor americane să decoleze de pe aerodromurile aflate sub controlul său.
Ca urmare, Sánchez a stârnit furia lui Trump.
Iar președintele francez Emmanuel Macron — prieten critic de mult timp — a numit războiul împotriva Iranului periculos, avertizând că nu respectă dreptul internațional și nu poate fi susținut.
Ce va face Trump? Evident, puțină onfruntare comercială
Ruptura riscă acum să se transforme într-o confruntare comercială majoră între Statele Unite și Uniunea Europeană, în timp ce relația „specială” mitologizată dintre Regatul Unit și America este pe perfuzii, pe măsură ce se apropie aniversarea a 250 de ani de la independența SUA.
„Nu avem de-a face cu Winston Churchill”, a spus Trump, explicându-și frustrarea față de Starmer.
Miercuri, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat că „președintele se așteaptă ca întreaga Europă — toți aliații noștri europeni, desigur — să coopereze în această misiune mult dorită, nu doar pentru Statele Unite, ci și pentru Europa, pentru a zdrobi regimul iranian renegat, care nu doar amenință America, ci și aliații noștri europeni”.
Ea le-a spus jurnaliștilor că Spania a „acceptat acum să coopereze” cu armata americană — însă guvernul spaniol a respins imediat afirmația.
Poziția tot mai dură a liderilor europeni în privința Iranului marchează un moment de cotitură, la fel cum invazia Irakului din 2003, inițiată de președintele american George W. Bush, a subminat ani de zile încrederea transatlantică.
Tensiunile generate de acest nou conflict major din Orientul Mijlociu ar putea deveni chiar existențiale pentru alianța occidentală, după 12 luni care deja au dus relațiile SUA–Europa până aproape de punctul de ruptură.
„Presupun că președintele Trump nu a încercat să obțină sprijin NATO pentru războiul din Iran — poate nu a crezut că merită”, a declarat Emily Thornberry, președinta comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului britanic și membră a Partidului Laburist al lui Starmer, pentru POLITICO.
„Bănuiesc că acum ar putea învăța o lecție despre valoarea de a avea o bază largă de aliați.”
Fantomele Irakului
Abordarea agresivă a lui Trump de la revenirea sa la putere, în ianuarie 2025, a fost greu de acceptat pentru mulți oficiali din Europa.
El a redus sprijinul SUA pentru Ucraina și a încercat să împingă Kievul către un acord de pace nedorit și dezechilibrat; a criticat liderii „slabi” ai UE pentru că nu controlează imigrația; a cerut ca Groenlanda să fie cedată Americii; iar acum atacă Iranul fără să consulte nici măcar aliații-cheie din NATO.
Acum, când acești aliați sunt alarmați și refuză să se alăture operațiunii, Trump și aliații săi din mișcarea MAGA par la fel de puțin iertători precum republicanii lui Bush atunci când Franța a refuzat să susțină războiul din Irak în urmă cu două decenii.
Marți seară, președintele a criticat guvernul lui Sánchez, pe care l-a numit „teribil” și „neprietenos”, din cauza deciziei de a interzice avioanelor militare americane să folosească bazele aeriene spaniole pentru a ataca Iranul, amenințând chiar cu oprirea comerțului cu a patra economie a UE.
Sánchez a ripostat miercuri, afirmând că nu va ceda.
„Nu vom adopta o poziție care merge împotriva valorilor și principiilor noastre din teama de represalii din partea altora”, a declarat el într-un discurs televizat adresat națiunii.
Potrivit Reuters, avioanele-cisternă americane pentru realimentare în aer, care erau staționate în Spania, au plecat spre alte baze militare din Europa după izbucnirea războiului cu Iranul. Un oficial a declarat pentru POLITICO că unele dintre aceste aeronave au fost mutate temporar în Franța.
Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a criticat și el Spania miercuri dimineață, într-un interviu televizat. Atitudinea „foarte necooperantă” a Madridului față de utilizarea bazelor de către armata americană ar afecta capacitatea SUA de a desfășura operațiuni împotriva Iranului, a spus el.
„Spaniolii pun în pericol vieți americane.”
