Parlamentul României dezbate marți moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan, într-o ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului care ar putea decide viitorul Executivului.
Documentul, intitulat „STOP Planului Bolojan de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului”, a fost semnat de 254 de parlamentari. La începutul dezbaterilor, și-au înregistrat prezența 402 aleși, dintr-un total de 464.
Ce prevede moțiunea și principalele acuzații
Inițiatorii acuză Guvernul că promovează politici economice care afectează nivelul de trai și că pregătește înstrăinarea unor active strategice fără consultare și fără dezbatere publică.
În textul moțiunii sunt incluse și critici la adresa unor declarații ale premierului, considerate de semnatari drept inacceptabile în spațiul public.
Moțiunea vine pe fondul tensiunilor politice accentuate și al unor negocieri intense în Parlament pentru obținerea voturilor necesare.
Cum se desfășoară procedura în Parlament
Conform Constituției, Camera Deputaților și Senatul pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moțiuni de cenzură votate de majoritatea parlamentarilor.
Procedura presupune dezbaterea documentului în plenul reunit, urmată de vot secret cu bile. După prezentarea moțiunii, premierul sau un reprezentant al Guvernului își exprimă poziția, iar ulterior au loc intervenții ale parlamentarilor.
Pentru adoptarea moțiunii sunt necesare 233 de voturi.
Ce se întâmplă dacă moțiunea este adoptată
În cazul în care moțiunea de cenzură trece, Guvernul este demis automat, potrivit articolului 110 din Constituție.
Executivul rămâne în funcție cu atribuții limitate, ocupându-se doar de administrarea treburilor curente până la învestirea unui nou guvern.
Dacă moțiunea este respinsă, semnatarii nu mai pot depune un nou demers similar în aceeași sesiune parlamentară, cu excepția situației în care Guvernul își angajează răspunderea.
