Președintele Nicușor Dan a convocat din nou partidele parlamentare la Palatul Cotroceni pentru consultări în vederea desemnării unui nou prim-ministru, într-o nouă încercare de a pune capăt crizei politice declanșate în luna mai.
Șeful statului urmează să anunțe luni seară numele celui de-al patrulea premier desemnat, după ce Eugen Tomac, Adrian Veștea și Siegfried Mureșan nu au reușit să obțină o majoritate parlamentară.
Miza depășește însă confruntarea politică dintre partide. România este condusă de luni de zile de un guvern interimar, în timp ce Executivul trebuie să gestioneze probleme bugetare importante și să pregătească bugetul pentru 2027. În același timp, după două solicitări de învestitură respinse, sunt îndeplinite condițiile constituționale care îi permit președintelui să dizolve Parlamentul.
Nicușor Dan a transmis însă în repetate rânduri că nu consideră alegerile anticipate o soluție și că își dorește formarea unei majorități parlamentare capabile să susțină un guvern cu puteri depline.
Consultări-maraton la Cotroceni. Nicușor Dan discută cu toate partidele
Potrivit Administrației Prezidențiale, consultările încep luni la ora 14:00, cu delegația PSD.
AUR este programat la ora 14:30, PNL la 15:00, USR la 15:30, iar UDMR la ora 16:00.
Vor urma Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale, de la ora 16:30, SOS România la ora 17:00, POT la 17:30 și Grupul parlamentar Uniți pentru România la ora 18:00.
Grupul parlamentar PACE – Întâi România va intra la consultări la ora 18:30, iar seria discuțiilor se va încheia la ora 19:00, cu parlamentarii neafiliați.
La finalul zilei, președintele Nicușor Dan este așteptat să anunțe cel de-al patrulea nume de premier desemnat de la declanșarea crizei politice.
România, fără un guvern cu puteri depline din luna mai
Criza politică a început pe 5 mai 2026, când Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis printr-o moțiune de cenzură inițiată de PSD, AUR și PACE – Întâi România.
De atunci, România este condusă de un guvern interimar. Termenul constituțional de 45 de zile pentru interimat a expirat între timp.
Situația începe să producă și probleme concrete de guvernare. Este nevoie de o rectificare bugetară, pe care un guvern demis nu o poate adopta, iar autoritățile trebuie să înceapă pregătirea bugetului pentru anul 2027 pentru a evita o adoptare întârziată.
Președintele Nicușor Dan a încercat până acum trei formule pentru formarea unui nou Executiv, fără ca vreuna dintre ele să producă o majoritate stabilă.
Trei premieri desemnați și trei încercări eșuate
Primul premier desemnat a fost Eugen Tomac. Acesta nu a mai ajuns însă în fața Parlamentului și și-a depus mandatul după ce a constatat că nu poate strânge numărul necesar de voturi pentru învestitură.
A urmat liberalul Adrian Veștea, care a ajuns la vot pe 22 iunie. Guvernul propus de acesta a primit 189 de voturi „pentru” și 23 „împotrivă”, insuficiente pentru învestitură. Doar 287 dintre cei 465 de parlamentari au fost prezenți în sală. PSD a votat atunci pentru Guvernul Veștea.
Eșecul a produs tensiuni importante în PNL. Ilie Bolojan a vorbit despre „jocuri de culise” și trădări, în condițiile în care desemnarea lui Veștea fusese făcută fără consultarea partidului. Mai mulți parlamentari liberali au fost ulterior excluși, iar conducerile unor filiale acuzate de trădare au fost schimbate.
A treia încercare a venit în septembrie.
Siegfried Mureșan a fost desemnat de Nicușor Dan pe 19 septembrie 2026, dar guvernul propus de acesta a primit numai 182 de voturi „pentru”, în condițiile în care pentru învestitură erau necesare cel puțin 233.
După acest nou eșec, Nicușor Dan a accelerat calendarul politic și a anunțat o nouă rundă de consultări, promițând că luni seară va prezenta un alt candidat pentru funcția de prim-ministru.
Condițiile pentru dizolvarea Parlamentului sunt îndeplinite
Eșecurile Guvernelor Veștea și Mureșan au deschis oficial și scenariul alegerilor anticipate.
Articolul 89 din Constituție stabilește că președintele poate dizolva Parlamentul, după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, dacă Legislativul nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.
Aceste condiții sunt în prezent îndeplinite.
Dizolvarea Parlamentului nu este însă automată, decizia aflându-se la președinte.
Nicușor Dan a transmis în repetate rânduri că nu dorește alegeri anticipate și a cerut partidelor să găsească o formulă de guvernare.
„E momentul ca această criză politică să se încheie. E momentul ca partidele să privească dincolo de gardul de partid, să privească la interesul național. Alegerile anticipate nu sunt o soluție, dimpotrivă, ar fi o continuare a instabilității și a neîncrederii – și a cetățenilor români, și a piețelor financiare”, a transmis președintele.
Șeful statului a argumentat că România are nevoie de stabilitate și că prelungirea incertitudinii politice ar afecta atât populația, cât și economia.
S&P consideră puțin probabil scenariul alegerilor anticipate
Poziția lui Nicușor Dan privind evitarea alegerilor anticipate a fost remarcată și de agenția de rating S&P, care a reconfirmat ratingul de țară al României.
Agenția a arătat că peisajul politic românesc continuă să fie marcat de instabilitate, în condițiile în care nu a fost format un guvern după căderea Executivului Bolojan.
S&P consideră însă că alegerile anticipate rămân puțin probabile, remarcând faptul că România nu a organizat alegeri parlamentare anticipate în perioada postcomunistă.
Evaluarea agenției este importantă și din perspectivă economică. S&P pornește de la ipoteza că România va prezenta un plan fiscal credibil pentru perioada 2027-2028, ceea ce face ca soluționarea crizei politice și instalarea unui Executiv cu puteri depline să devină esențiale pentru perioada următoare.
PSD merge la Cotroceni cu Sorin Grindeanu
PSD intenționează să îi propună din nou președintelui pe Sorin Grindeanu pentru funcția de prim-ministru.
Senatorul Daniel Zamfir a anunțat că social-democrații vor merge la consultări cu aceeași propunere prezentată și la rundele precedente. Pe masă se află inclusiv posibilitatea unui guvern minoritar PSD sau a unui Executiv construit în jurul social-democraților.
Sorin Grindeanu a declarat deja că este pregătit să preia funcția de premier și că, dacă va fi desemnat, va purta discuții cu toate forțele politice din Parlament, inclusiv cu AUR.
Aici apare însă una dintre principalele linii roșii stabilite de președinte.
Nicușor Dan a declarat că nu va accepta intrarea AUR la guvernare, argumentând că mandatul primit de la alegători presupune menținerea direcției pro-occidentale și a unei traiectorii financiare stabile.
Potrivit șefului statului, participarea AUR la guvernare ar putea afecta relațiile României cu partenerii externi, atât în domeniul securității, cât și în relația cu Uniunea Europeană.
AUR vrea guvernarea, anticipate sau suspendarea președintelui
AUR a transmis în repetate rânduri că nu va vota un guvern din care nu face parte.
George Simion a mers mai departe și a declarat, în plenul Parlamentului, că formațiunea sa nu va susține nicio altă variantă de guvern până când nu i se va „face dreptate” lui Călin Georgescu.
În paralel, liderul AUR a anunțat constituirea unei echipe de negociere cu celelalte formațiuni parlamentare pentru identificarea unei formule de guvernare.
În cazul în care nu poate fi construită o majoritate, AUR susține organizarea alegerilor anticipate.
George Simion a adus în discuție inclusiv posibilitatea suspendării lui Nicușor Dan dacă președintele refuză să declanșeze alegerile anticipate.
PNL nu propune un premier
PNL merge la consultări fără o propunere proprie pentru funcția de prim-ministru.
Ilie Bolojan a declarat că liberalii vor analiza serios viitoarea nominalizare făcută de președinte și vor discuta cu persoana desemnată înainte de a lua o decizie privind susținerea acesteia.
Liderul PNL a recunoscut în același timp limitele parlamentare ale partidului, care deține aproximativ 15-16% din mandate și nu poate construi singur o majoritate.
Poziția liberalilor poate deveni însă decisivă în negocierile pentru formarea următorului Executiv, în condițiile în care orice candidat desemnat va trebui să construiască o majoritate de cel puțin 233 de voturi.
USR cere alegeri anticipate și refuză un guvern cu miniștri PSD
USR intră la consultările de la Cotroceni cu o poziție diferită.
Președintele partidului, Dominic Fritz, a anunțat că USR nu va intra într-un guvern în care se află miniștri PSD și nu va vota un Executiv pe care îl consideră un „paravan pentru PSD”.
USR susține că soluția pentru ieșirea din actuala criză politică este organizarea alegerilor anticipate.
„Politicienii trebuie să se întoarcă în fața cetățenilor, să le ceară din nou votul și să le ofere posibilitatea de a decide cine și cu ce mandat va conduce România”, a transmis Dominic Fritz.
UDMR avertizează că anticipatele ar putea duce AUR la peste 35-40%
UDMR se poziționează împotriva alegerilor anticipate și cere partidelor să găsească rapid o formulă de guvernare.
Kelemen Hunor a avertizat că societatea și-a pierdut răbdarea după luni întregi de criză politică și că lipsa unui guvern cu puteri depline erodează încrederea în instituții și în clasa politică.
Liderul UDMR susține că alegerile anticipate nu ar rezolva blocajul, ci ar schimba în principal raportul de forțe din Parlament.
Potrivit estimării prezentate de Kelemen Hunor, AUR ar putea obține peste 35-40% într-un scrutin anticipat și ar deveni prima forță politică, urmată de PSD, PNL și USR.
Într-un asemenea scenariu, susține liderul UDMR, ar deveni foarte dificilă evitarea formării unui guvern AUR sau a unui Executiv construit în jurul partidului.
Zi decisivă la Cotroceni: cine poate strânge 233 de voturi
Consultările de luni se desfășoară într-un context în care pozițiile principalelor partide rămân greu de reconciliat.
PSD îl propune pe Sorin Grindeanu și nu exclude negocierile cu AUR. Președintele refuză însă participarea AUR la guvernare. AUR nu vrea să susțină un Executiv din care nu face parte, USR cere alegeri anticipate și refuză o formulă de guvernare cu PSD, în timp ce PNL nu prezintă propriul candidat și așteaptă nominalizarea șefului statului.
UDMR cere, la rândul său, încheierea rapidă a crizei și avertizează asupra consecințelor unor alegeri anticipate.
În aceste condiții, numele pe care Nicușor Dan îl va anunța luni seară va trebui să rezolve problema care a blocat precedentele trei încercări: construirea unei majorități de cel puțin 233 de parlamentari.
În caz contrar, România va rămâne în criza politică începută în luna mai, iar presiunea pentru dizolvarea Parlamentului și convocarea alegerilor anticipate va continua să crească.
