Președintele României, Nicușor Dan, a fost invitat de Donald Trump să participe la prima reuniune a Consiliul pentru Pace, programată pentru 19 februarie, la Washington, potrivit unor surse din Administrația Prezidențială.
Până în acest moment, nu a fost luată o decizie oficială privind participarea președintelui român la eveniment. De asemenea, România nu a hotărât dacă va adera formal la această structură internațională, lansată recent de administrația Trump.
Decizie în analiză la București
Sursele citate precizează că invitația a fost transmisă pe canale diplomatice, însă poziția României rămâne una deschisă. Atât participarea la reuniunea inaugurală, cât și eventuala aderare la Consiliul pentru Pace sunt în prezent în analiză la nivel instituțional.
Contextul este unul sensibil, în condițiile în care mai multe state europene au ales să trateze cu prudență inițiativa americană, invocând fie motive politice, fie constrângeri constituționale.
Viktor Orban confirmă participarea Ungariei
În contrast cu poziția rezervată a altor capitale europene, premierul Ungariei, Viktor Orban, a anunțat public că va participa la reuniunea de la Washington. Ungaria se numără printre primele state care au acceptat invitația și și-au exprimat intenția de a se alătura Consiliului pentru Pace.
Declarația lui Orban confirmă o linie diplomatică distinctă față de majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, care privesc inițiativa cu rezerve.
Refuzuri în Europa și poziția Italiei
Mai multe țări europene influente au refuzat invitația adresată de administrația Trump. Recent, ministrul de externe al Italiei a anunțat oficial că Roma nu va face parte din Consiliul pentru Pace, invocând incompatibilități cu cadrul constituțional italian.
Refuzurile subliniază lipsa unui consens european în privința noii inițiative și ridică semne de întrebare legate de viitorul și relevanța Consiliului în arhitectura diplomatică internațională.
Un proiect cu ambiții globale, dar sprijin limitat
Consiliul pentru Pace a fost conceput inițial ca un mecanism dedicat gestionării conflictului din Gaza, însă planurile administrației Trump vizează extinderea mandatului său la nivel global. Potrivit informațiilor publice, președintele SUA ar urma să dețină un rol central și permanent în cadrul structurii.
În lipsa unui sprijin larg din partea aliaților tradiționali ai Washingtonului, inițiativa rămâne una controversată, iar deciziile statelor invitate, inclusiv ale României, vor fi atent urmărite pe plan internațional.
