Un studiu sociologic recent, realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Comunist (IICCMER), arată o realitate surprinzătoare: aproape două treimi dintre români îl percep pe Nicolae Ceaușescu drept un lider benefic pentru România.
Percepția Românilor despre Nicolae Ceaușescu
La întrebarea directă „Din câte cunoașteți sau ați auzit, Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun sau un lider rău pentru România?”, 66,2% dintre participanți au răspuns că a fost un lider bun. Doar 24,1% au avut o părere negativă, în timp ce 7,8% nu știu și 2% nu au răspuns.
O „Prăpastie Imensă” între Realitate și Percepție
Remus Ștefureac, directorul general al INSCOP Research, avertizează că aceste date „indică o prăpastie imensă între realitate și percepția populației României cu privire la regimul comunist”. El subliniază că aceste rezultate creionează „tabloul unei societăți aproape complet fragilizată în fața războiului informațional / hibrid / cognitiv care face deja ravagii în casa noastră.”
Studiul, intitulat „Percepția populației cu privire la COMUNISM. Reperele nostalgiei”, a fost realizat în luna iulie 2025 pe un eșantion de 1500 de respondenți, cu o marjă de eroare de +/-2.5%. Rezultatele complete și analize detaliate pe grupuri socio-demografice vor fi prezentate marți, începând cu ora 10, în cadrul unui eveniment organizat de IICCMER.
Nostalgia Colectivă și Amenințările la Adresa Democrației
Ștefureac consideră că datele sunt pe alocuri „halucinante” și dezvăluie „fundamentele unei nostalgii colective care poate afecta serios stabilitatea regimului democratic”. El explică faptul că această nostalgie este alimentată de „repere valorice denaturate cu mituri construite prin informații trunchiate sau minciuni grosolane”, exacerbate de peste un deceniu prin agresiuni hibride. Acestea, propagate de factori interni sau entități ostile externe, au ca scop provocarea de „fracturi sociale majore, polarizare totală, neîncredere endemică și nesiguranță cronică în societatea românească.”
Fenomen Natural versus Război Informațional
Directorul INSCOP admite că nostalgia după comunism poate fi și un fenomen natural, cauzat de regretul pentru tinerețea pierdută sau de incertitudinea resimțită de grupurile sociale vulnerabile după schimbările bruște din 1989.
Însă, „de neimaginat este intensitatea acestui sentiment de nostalgie astăzi, la 35 de ani după căderea comunismului!”, subliniază Ștefureac. El adaugă că procentele „catastrofale” ale populației care mitologizează viața în comunism nu sunt doar rezultatul unui fenomen natural. Ele sunt o consecință directă a războiului informațional, a „cel puțin 10 ani de măsuri active serioase coordonate în mod direct de o putere ostilă, valuri de dezinformări, minciuni și manipulări grotești propagate pe toate canalele.”
Această campanie de destabilizare și vulnerabilizare socială nu a fost combătută eficient nici de stat, nici de societate.
