De la revoluția din 1989, care a pus capăt dictaturii comuniste a lui Nicolae Ceaușescu, România a avut patru președinți. Constantin, un fost agent de pază pensionat, îi enumeră pe degete:
„Iliescu, Constantinescu, Iliescu din nou, Băsescu, apoi Iohannis. Și pentru ce, exact? Nimic nu s-a schimbat. Nimic, în 35 de ani. Salariile și pensiile sunt prea mici. Mâncarea și combustibilul costă prea mult. Ceva trebuie să se schimbe”.
The Guardian prezintă un reportaj în colaborare cu jurnalista Andrada Lăutaru.
La o berărie modestă din Drăgănești, un sat situat la o oră nord de București, Constantin susține că un singur om ar fi putut schimba lucrurile:
„Și acum l-au interzis. Ca să poată continua să ne jefuiască.”
Alegerile anulate și furia susținătorilor lui Călin Georgescu
În noiembrie, la alegerile prezidențiale, aproape 600 de oameni din Drăgănești (37,2% din votanți) au ales Călin Georgescu, un politician anti-UE, prorus și adept al teoriilor conspirației despre COVID.
Acesta a câștigat primul tur al alegerilor, dar scrutinul a fost ulterior anulat, după ce autoritățile au identificat posibile influențe rusești în campania sa.
Între timp, Georgescu a intrat sub investigație penală, iar săptămâna trecută Curtea Constituțională a confirmat interdicția ca acesta să participe la turul doi al alegerilor, programat pentru luna mai.
Acum, chiar și unii dintre cei care nu l-au susținut inițial sunt revoltați.
„Au votat milioane pentru el; trebuia lăsat să candideze,” spune Elena Preda, o fostă juristă pensionară.
„Nu există nicio dovadă împotriva lui. Nedreptatea asta mă face să plâng. Uitați-vă la mine, cumpăr lumânări. Plângem pentru democrație.”
Lângă taraba sa cu legume, Ionuț, 55 de ani, este furios: „Asta nu e normal. E o dictatură coruptă, de hoți. Un om deștept avea șanse să câștige, așa că au anulat votul. Apoi l-au anulat pe el.”
Guvernul susține că decizia aduce „liniște socială”, dar alegătorii nu sunt convinși
La doar câteva ore după ce Curtea Constituțională a confirmat descalificarea lui Georgescu, premierul Marcel Ciolacu, liderul social-democraților, a scris pe Facebook că speră că decizia va „restabili liniștea socială” în România.
El a adăugat că hotărârea instanței a pus capăt „unui episod extrem de tensionat și periculos” și că țara poate reveni la „un climat social normal” și „o dezbatere publică civilizată”.
Însă, ascultând alegătorii din Drăgănești, această declarație pare prea optimistă.
Din punct de vedere legal, anularea alegerilor și interdicția impusă lui Georgescu pot fi justificate. Însă din punct de vedere politic, într-o societate dezamăgită și frustrată de clasa politică, această decizie ar putea avea consecințe explozive.
Influență rusească? Cum a câștigat Georgescu primul tur
Turul întâi al alegerilor prezidențiale a fost anulat după ce Georgescu a urcat spectaculos de la mai puțin de 5% în sondaje la 23% în ziua votului – un rezultat triumfal care a ridicat suspiciuni.
Documente desecretizate ale serviciilor de informații din România și ale Ministerului de Interne au indicat că campania lui Georgescu a purtat semnele unei operațiuni de influență rusească.
Aceste documente au identificat:
- 85.000 de atacuri cibernetice asupra sistemului informatic electoral al României.
- 25.000 de conturi de TikTok, majoritatea inactive anterior, care au început brusc să distribuie mesaje pro-Georgescu.
Acuzațiile împotriva lui Georgescu și ancheta penală
Deși nu există dovezi directe că Rusia a orchestrat aceste atacuri, ancheta sugerează că:
- Influenceri de pe rețelele sociale au fost plătiți de intermediari pentru a promova campania lui Georgescu.
- Unii dintre colaboratorii lui aveau legături cu grupări de crimă organizată și mișcări neofasciste.
Fost cercetător în științele solului, Georgescu a declarat că nu a cheltuit niciun ban pentru campania sa, dar acum este investigat pentru șase capete de acuzare, inclusiv:
- Falsificarea rapoartelor financiare ale campaniei
- Utilizarea ilegală a tehnologiei digitale
- Promovarea grupurilor fasciste
Georgescu a negat în repetate rânduri orice infracțiune, însă procurorii investighează și 21 de persoane din echipa sa, printre care Horațiu Potra, un contractant militar care a cerut „o insurecție cu coase, furci și topoare”.
Descinderile poliției la locuințele acestora au scos la iveală arme și milioane de euro în numerar, potrivit procurorilor.
„Un personaj periculos” – analiza experților
În București, cercetătoarea Adina Marincea, de la Institutul Elie Wiesel pentru Studierea Holocaustului din România, avertizează că, deși Georgescu pare un lider respectabil, în realitate, este extrem de periculos.
Acesta i-a lăudat public pe liderii fasciști ai României din anii ’30 și a fost surprins făcând un salut ce părea nazist.
„Avem suficiente dovezi care îl plasează în această tradiție”, spune Marincea.
„Uitați-vă la ideologia pe care o promovează și la oamenii cu care se înconjoară.”
Ea adaugă că Georgescu joacă un joc al ambiguității calculate.
„Folosește mesaje codificate pentru extrema dreaptă, dar poate spune oricând: ‘Nu asta am vrut să spun.’ Nu e suficient să-l numim populist sau oportunist.”
