De la începutul negocierilor privind acordul cu minerale, Washingtonul i-a oferit Kievului trei opțiuni pentru un acord: „rea”, „cea mai bună [dintre cele propuse]” și „catastrofal”, potrivit unui articol din revista The Economist.
Publicația numește acordul „o ofertă pe care Ucraina nu o poate refuza”.
După cum au declarat surse ucrainene jurnaliştilor The Economist, ideea acordului a venit în partea ucraineană în septembrie 2024. Atunci președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a oferit să acorde SUA drepturi de exploatare minieră în schimbul unei viitoare asistențe de securitate și a unei invitații către NATO.
Dar președintele american Donald Trump a dat peste cap această idee, cerând resursele și infrastructura Ucrainei ca compensație pentru ajutorul pe care Washington l-a oferit deja Kievului.
Potrivit surselor publicației, de la începutul negocierilor, oficialii ucraineni s-au întâlnit cu trei grupuri succesive de negociatori americani, fiecare dintre ei promovând propria versiune a acordului.
Versiunea ”rea”
Astfel, prima versiune „rea” a acordului i-a fost prezentată lui Zelenski pe 12 februarie de către secretarul de Trezorerie al SUA, Scott Bessent. Potrivit Financial Times, ministrul american i-a cerut președintelui ucrainean să semneze un acord prin care să ofere despăgubiri Statelor Unite de 500 de miliarde de dolari în resurse naturale „aici și acum”. Zelenski, spune articolul publicației, „a fost foarte supărat” în timpul negocierilor cu Bessent.
A doua versiune
A doua versiune a acordului, „cea mai bună [dintre cele proaste]”, a fost prezentată părții ucrainene de către trimisul special al lui Trump pentru Ucraina și Rusia, Keith Kellogg, și vicepreședintele SUA, J.D. Vance, la Conferința de securitate de la München.
La fel ca prima versiune, potrivit The Economist, a doua nu conținea nicio promisiune de a ajuta Ucraina în apărare, cu excepția unei clauze privind protejarea resurselor extrase de Statele Unite. Dar, așa cum a menționat o sursă din guvernul ucrainean, în cea de-a doua versiune „nu a existat o încercare atât de evidentă de a prezenta acest lucru drept plata unei datorii imaginare”.
Ca răspuns la a doua opțiune, Ucraina a venit cu o contra-propunere, a cărei esență The Economist nu o dezvăluie.
Versiunea ”catastrofală”
Cu toate acestea, deja pe 20 februarie, Kievul a fost „uimit” de cea de-a treia versiune „catastrofală” a acordului, în spatele căreia stă secretarul american de Comerț Howard Lutnick.
„Ucrainei i s-a spus că trebuie să uite de toate negocierile anterioare și să se obișnuiască cu ideea de a transfera resurse în schimbul unor mici beneficii. „Sunteți de acord sau plecăm – și pierdeți războiul”, scrie The Economist.
Potrivit acestei versiuni, SUA cer ca Ucrainei să transfere 50% din veniturile guvernamentale viitoare din resurse naturale și infrastructură, inclusiv porturi, către un nou fond de investiții deținut de guvernul SUA.
Contribuțiile la acest fond vor continua până când suma totală a fondului va ajunge la 500 de miliarde de dolari.
„[Această sumă] este în concordanță cu afirmațiile extrem de umflate ale lui Trump despre cât a cheltuit America pentru ajutor pentru Ucraina de la începutul războiului. La nivelul actual al veniturilor guvernamentale, acest lucru ar dura sute de ani”, notează The Economist.
Un oficial ucrainean care a vorbit cu publicația a menționat: „Dacă semnăm acest lucru în forma sa actuală, mâine vom fi dați afară din funcție și linșați de o mulțime furioasă”.
Negocieri haotice
Sursele ucrainene ale publicației neagă că negocierile privind acordul au ajuns într-o fundătură. Cu toate acestea, ei spun că nu este întotdeauna clar cu care dintre cele trei echipe de negociere ar trebui să discute.
Trezoreria SUA a insistat că este responsabilă pentru negocieri, chiar și atunci când Kievului i s-a prezentat versiunea lui Latnik a acordului. În general, spun oficialii ucraineni, întâlnirile Ucrainei cu echipa lui Trump sunt atât de confuze încât au început să urmărească documentare pentru a găsi indicii despre stilul de negociere al președintelui.
În același timp, ucrainenii se tem că, dacă acceptă ultima propunere, îl vor înstrăina pe Vance. Ei ar prefera să se întoarcă la proiectul de acord mai „corect” prezentat de vicepreședintele SUA și de trimisul special al lui Trump, Kellogg.
„Atunci am avut negocieri reale, productive și ne îndreptam spre un acord”, au spus interlocutorii ucraineni ai jurnaliștilor.
Sursele ucrainene ale The Economist sugerează că versiunea „catastrofală” a acordului a fost oferită Kievului „ca pedeapsă” pentru respingerea versiunilor anterioare ale acordului.
„De îndată ce [Trump] a văzut că nu am ajuns la un acord cu Vance și Kellogg, a trimis un tip foarte înalt care operează doar cu cifre, fără emoție și empatie”, a spus unul dintre interlocutorii jurnaliștilor din Ucraina.
