Reprezentanții Curților de Apel din România îi solicită președintelui Nicușor Dan să trimită Parlamentului o cerere de reexaminare a legii privind pensiile de serviciu ale magistraților (PL-x nr. 522/2025), înainte de promulgare, în temeiul art. 77 alin. (2) din Constituție.
Demersul vine după ce actul normativ a fost declarat constituțional, însă magistrații susțin că noua lege produce efecte grave asupra statutului profesional, introduce regimuri diferite de pensionare și creează inechități majore în interiorul sistemului.
Semnatarii memoriului subliniază că rolul președintelui în procedura de promulgare nu este unul formal, ci implică verificarea oportunității, coerenței și corelării actului normativ cu legislația internă, dreptul european și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.
Ce schimbări aduce noua lege a pensiilor magistraților
Noua reglementare modifică substanțial condițiile de pensionare pentru viitorii magistrați:
- Creșterea vârstei standard de pensionare la 65 de ani;
- Introducerea unei vechimi totale în muncă de minimum 35 de ani, dintre care cel puțin 25 de ani în magistratură;
- Reducerea cuantumului brut al pensiei de la 80% la 55% din baza de calcul;
- Plafonarea pensiei nete la maximum 70% din ultimul venit net;
- Eliminarea posibilității de actualizare în raport cu indemnizațiile magistraților activi (actualizarea urmând a se face doar cu rata inflației);
- Introducerea unei penalizări de 2% pentru fiecare an de pensionare anticipată;
- Eliminarea bonificației de 1% pentru anii suplimentari peste vechimea de 25 de ani.
Potrivit magistraților, modificările afectează toate componentele esențiale ale statutului profesional: vârsta, vechimea, baza de calcul și mecanismul de actualizare.
Trei regimuri diferite de pensionare în același sistem
Curțile de Apel atrag atenția că, în urma adoptării noii legi, vor coexista cel puțin trei regimuri de pensionare:
- Magistrații pensionați anterior modificărilor aduse prin Legea nr. 282/2023;
- Magistrații pensionați în baza Legii nr. 282/2023;
- Magistrații care vor ieși la pensie după intrarea în vigoare a noii legi.
Această fragmentare ar genera, potrivit memoriului, situații considerate „absurde”. De exemplu, într-un interval de aproximativ trei ani, un judecător de judecătorie pensionat în baza vechii legislații ar putea avea o pensie apropiată de cea a unui judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție pensionat conform noilor reguli.
Magistrații invocă lipsa de previzibilitate și afectarea securității juridice pentru cei aflați deja în funcție, unii cu peste 20 de ani vechime.
Reduceri semnificative ale cuantumului pensiilor
Judecătorii prezintă și simulări privind pensiile nete maxime, plafonate la 70% din ultimul venit net:
- aproximativ 11.310 lei pentru judecători cu grad de judecătorie;
- 12.563 lei pentru grad de tribunal;
- 14.242 lei pentru grad de curte de apel;
- 19.268 lei pentru judecătorii de la Înalta Curte.
Comparativ cu pensiile actuale acordate în baza legislației anterioare, diferențele ajung la câteva mii de lei lunar.
Magistrații susțin că diminuarea succesivă a cuantumului pensiei, în medie cu peste 45% într-un interval mai mic de trei ani, nu respectă standardele desprinse din jurisprudența CJUE, care consacră necesitatea unui venit din pensie cât mai apropiat de ultimul venit obținut în activitate.
Critici privind discriminarea și tratamentul diferențiat
În memoriu sunt invocate mai multe potențiale discriminări:
- raportarea la alte categorii profesionale cu salarizare similară sau mai mare;
- diferențele față de ofițerii de poliție judiciară din DNA și DIICOT;
- menținerea unui regim distinct pentru magistrații militari;
- diferențele față de judecătorii de la Curtea Constituțională a României.
Potrivit Curților de Apel, regimul pensiilor judecătorilor CCR este „deosebit de favorabil” în comparație cu cel aplicabil magistraților de carieră, care sunt supuși unui regim strict de incompatibilități pe parcursul întregii cariere, de minimum 35 de ani.
Avertisment privind riscul unui colaps în sistemul judiciar
Magistrații susțin că noul cadru legislativ riscă să accelereze ieșirile din sistem și să reducă atractivitatea profesiei pentru noile generații.
În contextul unui deficit cronic de personal, al volumului ridicat de dosare — de până la patru ori peste media europeană, potrivit documentului — și al condițiilor improprii de muncă (inclusiv 6-7 judecători într-un birou la nivelul Curții de Apel București), efectele ar putea fi sistemice.
Judecătorii avertizează că eliminarea sau reducerea drastică a pensiei de serviciu transformă garanțiile privind independența justiției într-un principiu formal, fără suport real, și ar putea afecta protejarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor.
