Camelia Toldea și-a împachetat valizele împreună cu familia ei pentru o evacuare rapidă dintr-o clădire abandonată în care locuiesc ea și zeci de alți romi.
Locuința ar putea fi următoarea pe listă într-un val de evacuări care au legătură cu Jourile Olimpice de la Paris 2024, scrie Reuters.
Toldea, născută în România, soțul ei și cei trei copii se numără printre miile de migranți, solicitanți de azil și romi prinși în evacuările din suburbia din nordul Parisului Seine-Saint-Denis, care agravează problema oamenilor fără adăpost din oraș înaintea Jocurilor Olimpice.
Mai mult de jumătate din structurile construite sau renovate pentru Jocurile de vară care vor începe în iulie sunt situate în Seine-Saint-Denis, inclusiv Satul Olimpic în construcție.
Întinzându-se la est de râul Sena şi având o populaţie de peste 1,6 milioane de persoane, Seine-Saint-Denis este cel mai sărac sector din Franţa.
Cu solicitanţi de azil şi romi care se adăpostesc acolo, Seine-Saint-Denis are cel mai mare număr de locuinţe ocupate ilegal şi de mahalale cu locuinţe improvizate dintre toate sectoarele din ţară, potrivit unui raport din 2021 al autorităţii pentru locuinţe.
Adăposturile ilegale sunt evacuate pentru a ”cosmetiza” zona
Cel puţin 60 de locuri ocupate ilegal din Seine-Saint-Denis au fost închise în 2023, potrivit unei numărători Reuters bazate pe documente administrative şi judiciare şi pe interviuri cu peste 50 de persoane care se adăposteau ilegal, avocaţi, procurori, asistenţi sociali, activişti şi politicieni locali, în ceea ce avocaţii şi unii oficiali au spus că pare a fi o politică menită să înfrumuseţeze zona pentru evenimentul sportiv.
Filiala din Seine-Saint-Denis a Ministerului de Interne al Franţei – cunoscută sub numele de prefectură – a declarat pentru Reuters că evacuările de squat-uri (locuinţe precare ocupate abuziv – n.r.) nu au legătură cu Jocurile Olimpice, ci urmează procedurile legale normale.
Acestea au fost accelerate de o nouă lege adoptată în iulie, care impune, de asemenea, amenzi mari şi pedepse cu închisoarea pentru ocuparea ilegală.
Anul trecut, a precizat prefectura, au avut loc puţin sub 80 de închideri de squat-uri.
Numărătoarea Reuters de 60 de evacuări în acest an este aproape sigur o subestimare, au declarat avocaţii. Prefectura nu a respectat o hotărâre privind libertatea de informare, potrivit căreia ar terbiu să furnizeze date privind evacuările de squat-uri din 2018 până în 2023.
Oamenii ajung pe străzi
Închiderile de squat-uri împing mai multe persoane vulnerabile în situaţii de locuit instabile, după ce guvernul a redus cu 1.000 locurile din hotelurile sociale folosite pentru locuinţe de urgenţă în suburbie, ceea ce reprezintă aproximativ 10%, a declarat într-un interviu Valerie Puvilland, director operaţional al Interlogement 93, operatorul care gestionează locuinţele de urgenţă pentru stat în regiunea Seine-Saint-Denis.
Reuters a numărat cel puţin 3.000 de persoane afectate de închiderile de squat-uri. Unii ajung pe străzile din Seine-Saint Denis şi din alte districte din Paris, în timp ce alţii au fost trimişi în zone îndepărtate din Franţa, au declarat avocaţii şi ocupanţii ilegali.
„Jocurile Olimpice adaugă o presiune suplimentară, deoarece sunt mai puţine hoteluri care închiriază camere pentru cazurile sociale”, a declarat pentru Reuters Lea Filoche, viceprimarul Parisului responsabil cu locuinţele, citând deciziile unor hoteluri de a fi pregătite pentru un aflux de vizitatori.
Dintre cele 32 de squaturi închise pentru care Reuters a putut localiza o adresă, 13 se aflau la mai puţin de 2 km de un loc principal al Jocurilor Olimpice în regiunea Seine-Saint-Denis, de 236 km pătraţi, potrivit estimării Reuters.
Una dintre ele, o veche fabrică de ciment aflată la o aruncătură de băţ de viitorul sat al sportivilor şi care adăposteşte aproximativ 400 de migranţi, majoritatea din Sudan şi Ciad, a fost închisă de poliţie în aprilie, a observat Reuters.
