Când Rusia a început invazia la scară largă a Ucrainei, acum aproape patru ani, Volodimir Kudrîțki, pe atunci director al companiei naționale de stat de energie Ukrenergo, se străduia să mențină rețeaua electrică funcțională.
Cumva, a reușit — și a continuat să o facă în fiecare an, câștigând respectul experților în energie din întreaga lume pentru că a asigurat rezistența Ucrainei la atacurile rusești cu rachete și drone asupra infrastructurii energetice, evitând penele catastrofale de curent. Asta până în 2024, când a fost brusc forțat să demisioneze.
Demisia lui Kudrîțki a fost criticată de mulți din sectorul energetic și a provocat îngrijorare la Bruxelles. La acea vreme, Kudrîțki declara pentru POLITICO că a fost victima unei „centralizări implacabile a puterii”, pe care președintele Volodimir Zelenski și influentul său șef de cabinet, Andrii Iermak, o practică adesea. El a spus că se teme că „persoane corupte” ar putea ajunge să preia controlul asupra companiei de stat.
Intimidarea adversarilor
Potrivit susținătorilor săi, tocmai astfel de declarații — și refuzul de a rămâne tăcut — explică de ce Kudrîțki s-a trezit, săptămâna trecută, într-o boxă de sticlă dintr-o sală de judecată din centrul Kievului, unde a fost inculpat pentru delapidare.
Acum, parlamentari din opoziție și activiști ai societății civile sunt revoltați, considerând cazul un nou exemplu al folosirii justiției ca armă politică („lawfare”) pentru intimidarea adversarilor și reducerea la tăcere a criticilor, acuzați fie de corupție, fie de colaborare cu Rusia. Biroul lui Zelenski a refuzat să comenteze.
Printre cei care au avut parte de un tratament similar se numără și predecesorul lui Zelenski, Petro Poroșenko, care a fost sancționat și inculpat pentru fapte de corupție în acest an — o mișcare ce ar putea să-i blocheze candidatura la viitoarele alegeri. Sancțiunile au fost frecvent folosite împotriva adversarilor politici, ducând la înghețarea activelor și blocarea oricăror tranzacții financiare, inclusiv accesul la conturi bancare sau carduri.
Poroșenko l-a acuzat între timp pe Zelenski de un „autoritarism crescând” și de intenția de a „elimina orice competitor din peisajul politic”.
Justiția este folosită ca armă politică
Aceeași logică ar explica și cazul Kudrîțki, spune parlamentarul din opoziție Mikola Kniajițki, care crede că folosirea sistemului judiciar pentru discreditarea adversarilor se va intensifica pe măsură ce președinția se pregătește pentru posibile alegeri anul viitor, în cazul unui armistițiu. „Se folosesc de tribunale pentru a curăța terenul de competitori”, avertizează el, temându-se de alegeri „nedrepte și controlate”.
Alții, precum activista și directoarea Centrului de Acțiune Anticorupție, Daria Kaleniuk, consideră că președintele și cercul său apropiat folosesc războiul pentru a monopoliza puterea într-un mod care amenință democrația țării.
Kaleniuk a fost prezentă la audierea de două ore a lui Kudrîțki și susține, asemenea acestuia, că procesul are motivație politică. Ea afirmă că acuzațiile „nu au logică juridică” și că totul a devenit „și mai bizar” atunci când procurorul a prezentat acuzațiile: „Nu a reieșit nicăieri că el ar fi avut vreun beneficiu material” dintr-un contract de infrastructură care, în final, nici măcar nu a fost dus la capăt.
Cazul se referă la un contract aprobat de Kudrîțki în urmă cu șapte ani, pe când era director adjunct pentru investiții al Ukrenergo. Subcontractorul însă nu a început lucrările, iar compania a reușit să recupereze avansul plătit.
Îngrijorările lui Kaleniuk sunt împărtășite și de parlamentara Inna Sovsun, care a declarat pentru POLITICO: „Nu există nicio dovadă că [Kudrîțki] s-ar fi îmbogățit.”
„Nu s-a produs niciun prejudiciu. Nu pot să nu cred că totul este motivat politic”, a spus ea.
Sovsun a fost prezentă la audiere și s-a oferit drept garant pentru cauțiunea lui Kudrîțki, la fel ca și alți doi parlamentari. Totuși, judecătorul a decis ca acesta să fie eliberat din arest preventiv doar după plata unei cauțiuni de 325.000 de dolari.
Un consilier guvernamental de rang înalt, care a cerut anonimatul pentru a putea comenta cazul, a respins argumentul apărării potrivit căruia acuzațiile ar fi motivate politic și fără fundament: „Oamenii ar trebui să aștepte desfășurarea completă a procesului înainte de a trage concluzii”, a declarat acesta.
