Viitorul prim-ministru al Ungariei, Péter Magyar, știe exact ce își dorește de la Bruxelles, iar Bruxellesul știe ce așteaptă de la Budapesta.
Aici începe marele acord, scrie Politico.
Chiar dacă Magyar aproape sigur nu va prelua funcția înainte de 5 mai, el a început deja demersurile către președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen — cu care a vorbit luni seara — pentru a reconstrui relațiile dintre Budapesta și UE, relații deteriorate în timpul celor 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orbán.
Pentru noua administrație Magyar, prioritatea numărul unu după victoria electorală de duminică este deblocarea celor 18 miliarde de euro din fonduri UE înghețate din cauza derapajelor democratice din timpul lui Orbán.
De asemenea, el dorește acces la aproximativ 16 miliarde de euro din împrumuturi europene pentru apărare și eliminarea amenzii de 1 milion de euro pe zi impusă Ungariei pentru nerespectarea legislației privind migrația.
Însă Bruxellesul nu va acorda aceste beneficii unui lider încă necunoscut fără condiții. Magyar trebuie să îndeplinească mai multe criterii pentru a demonstra că este serios în reformarea statului considerat autoritar sub Orbán, iar UE are propriile priorități politice pe care acesta trebuie să le respecte.
Pentru Bruxelles, obiectivul principal este ca Ungaria să renunțe la veto-ul asupra împrumutului european de 90 de miliarde de euro pentru Kiev și să susțină un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. De asemenea, Comisia Europeană dorește ca Ungaria să nu mai blocheze lansarea negocierilor de aderare ale Ucrainei la UE.
Negocieri strânse
Din fericire pentru ambele părți, există deschidere pentru compromisuri rapide. Pentru Magyar, timpul este limitat, deoarece riscă să piardă o parte importantă a fondurilor UE dacă nu implementează reformele privind statul de drept până în august.
„Pot spune că este extrem de important să aducem acești bani acasă și cât mai repede posibil”, a declarat Magyar luni.
El a promis că va conveni asupra angajamentelor de reformă cu von der Leyen și a subliniat necesitatea măsurilor anticorupție — inclusiv aderarea la Parchetul European — precum și garantarea independenței justiției și protejarea libertății presei și a mediului academic.
Von der Leyen a adoptat un ton optimist în privința relansării relațiilor.
„Desigur, vom începe să lucrăm cu guvernul cât mai curând posibil pentru a face progrese rapide și necesare, în beneficiul poporului maghiar”, a declarat aceasta.
Și ministrul suedez pentru UE, Jessica Rosencrantz, a apreciat că mediul diplomatic este favorabil: „Faptul că Péter Magyar este atât de clar în dorința de a reconstrui încrederea cu UE este, în sine, foarte important.”
Dispus la compromisuri
În prima zi completă ca viitor premier, Magyar a anunțat că va căuta „compromisuri” la nivel european și că vrea „să faciliteze procesul decizional”.
În cadrul unei conferințe de presă de trei ore, el a sugerat că nu va bloca împrumutul UE de 90 de miliarde de euro pentru Kiev, amintind că Budapesta a fost de acord cu această finanțare în decembrie și că dorește să fie „coerentă” cu acea decizie.
Magyar a subliniat că deține o majoritate de două treimi în Parlament, care îi permite să implementeze reforme judiciare ample pentru a respecta cerințele UE și a debloca fondurile. De asemenea, a semnalat că dorește să se distanțeze de Moscova, deși se opune aderării rapide a Ucrainei la UE.
În același timp, el a precizat că Ungaria dorește în continuare să cumpere petrol rusesc, dar acceptă menținerea sancțiunilor pe durata războiului. Nu a clarificat însă dacă va susține următorul pachet de sancțiuni împotriva Rusiei.
Ucraina rămâne un subiect sensibil pentru Magyar, având în vedere sentimentul anti-ucrainean din Ungaria, însă diplomații cred că se poate ajunge la un compromis.
Modelul polonez
Este semnificativ faptul că prima vizită externă a lui Magyar va fi în Polonia, țară care are experiență recentă în deblocarea fondurilor europene.
El se va întâlni cu premierul Donald Tusk, care este pregătit să îl sprijine și să împărtășească experiența sa.
După victoria lui Tusk în alegerile din 2023, Comisia Europeană a deblocat peste 100 de miliarde de euro în februarie 2024, după ce Varșovia a prezentat un plan de reformă a justiției și a făcut pași pentru restabilirea încrederii.
Totuși, experiența Poloniei — unde reformele au fost ulterior blocate de președintele Karol Nawrocki — a făcut Bruxellesul mai precaut, ceea ce înseamnă că este puțin probabil ca Magyar să obțină rapid fondurile fără implementarea efectivă a reformelor.
