Peste 70 de organizații pentru drepturile omului au cerut Uniunii Europene să respingă o propunere menită să crească numărul deportărilor persoanelor fără acte, avertizând că aceasta riscă să transforme spațiile cotidiene, serviciile publice și interacțiunile comunitare în instrumente de aplicare a legii în stilul ICE (agenția americană pentru imigrație).
În martie anul trecut, Comisia Europeană a prezentat o propunere pentru accelerarea deportării persoanelor care nu au drept legal de ședere în UE, inclusiv prin posibilitatea trimiterii acestora în centre externe situate în țări din afara Uniunii, scrie The Guardian.
Proiectul de regulament privind aplicarea măsurilor, care trebuie încă aprobat de eurodeputați, vine după ce extrema dreaptă a înregistrat câștiguri la alegerile pentru Parlamentul European din 2024.
Într-o declarație comună publicată luni, 75 de organizații pentru drepturile omului din întreaga Europă au afirmat că planurile, dacă vor fi aprobate, ar putea extinde și normaliza raidurile și măsurile de supraveghere în domeniul imigrației pe întreg continentul, intensificând totodată profilarea rasială.
Planurile „ar consolida un sistem punitiv, alimentat de retorica extremei drepte și bazat pe suspiciune rasializată, denunț, detenție și deportare”, se arată în declarație. „Europa știe din propria istorie unde pot duce sistemele de supraveghere, stigmatizare și control.”
La anunțarea propunerilor anul trecut, Comisia Europeană le-a descris drept „proceduri eficiente și moderne” menite să crească numărul deportărilor persoanelor cărora li s-a respins azilul sau care și-au depășit viza. În prezent, doar una din cinci persoane fără drept de ședere este returnată în țara de origine, iar această rată s-a modificat puțin în ultimii ani.
Declarația de luni a evidențiat amploarea măsurilor propuse, inclusiv planuri care ar permite poliției să percheziționeze locuințe private pentru a identifica persoane fără acte, fără mandat judecătoresc, precum și „alte spații relevante”.
Raiduri de tip ICE
Rezultatul ar putea fi „raiduri de tip ICE” în locuințe private, dar și în spații publice și la locul de muncă, a declarat Michele LeVoy, de la Platforma pentru Cooperare Internațională privind Migranții Fără Acte. „Nu putem fi indignați de ICE în Statele Unite și, în același timp, să susținem aceste practici în Europa.”
Propunerea ar putea impune, de asemenea, serviciilor publice obligația de a raporta persoanele fără acte, o măsură care ar descuraja probabil accesul la servicii esențiale de sănătate, educație și asistență socială.
Organizația umanitară Médecins du Monde a avertizat că efectele mai largi ale unei astfel de măsuri sunt deja vizibile în Minnesota, unde se desfășoară o criză în sistemul public de sănătate după luni de acțiuni dure împotriva imigrației.
„Femeile însărcinate, copiii și persoanele cu boli cronice evită pur și simplu să solicite servicii medicale esențiale, chiar și în situații de urgență și când viața le este pusă în pericol”, a declarat Andrea Soler Eslava, reprezentantă a organizației. „Acest lucru este inacceptabil și poate genera, de asemenea, probleme grave de sănătate publică.”
La sfârșitul lunii ianuarie, 16 experți ONU în domeniul drepturilor omului au transmis o scrisoare UE privind regulamentul propus. Documentul de 19 pagini enumeră peste o duzină de preocupări legate de modul în care planurile ar putea încălca obligațiile internaționale în materie de drepturi ale omului.
Scrisoarea ONU a pus sub semnul întrebării și motivațiile UE. „Suntem îngrijorați că regulamentul propus ar putea fi, în parte, motivat de stigmatizarea migranților pentru anumite probleme sociale interne, sugerând în mod eronat că îndepărtarea migranților ar rezolva aceste probleme”, se arată în document, care oferă drept exemplu criza locuințelor.
