Călin Georgescu ar fi pus la punct un „plan bine structurat” pentru organizarea unor „evenimente destabilizatoare” în România, folosind mercenarii lui Horațiu Potra, conform documentelor Parchetului General.
Planul de destabilizare a României, prin iniţierea de acţiuni menite să creeze haos cu ajutorul mercenarilor lui Horaţiu Potra, a fost pus la punct de Călin Georgescu şi apropiaţii săi în cadrul întâlnirii clandestine care a avut loc la ferma din Ciolpani, imediat după anularea alegerilor prezidenţiale, se arată în documentele Parchetului.
Reamintim că una dintre infracţiunile de care este acuzat Călin Georgescu este cea de instigare la acţiuni împotriva ordinii constituţionale, în formă tentată.
Conform Parchetului, cu două zile înainte de anularea alegerilor din turul 1, adică pe 4 decembrie 2024, mercenarul Horaţiu Potra, aflat la acel moment în Congo, este contactat de Andrei Avram, lider al grupării „Ciurarii” (specializat în trafic de persoane şi proxenetism), care i-a comunicat că „mâna dreaptă” a lui Georgescu ar dori să poarte o discuţie cu el.
Potra este de acord să se întâlnească cu Georgescu şi pleacă spre România, făcând escală în Dubai. Ajuns în Bucureşti, el se cazează la un hotel, unde fuseseră rezervate mai multe camere.
Întâlnirea clandestine pentru destabilizare
Tot pe 4 decembrie 2024, Călin Georgescu l-a contactat telefonic pe Eugen Sechila, căruia i-a relatat despre existenţa unui plan pe care i-l va transmite când se vor întâlni, susţinând că „îi va prinde ca într-o menghină pe cei care agresează familia” şi menţionând că „după aceea îi setez eu”.
Ziua următoare, pe 5 decembrie, Romeo Mihai Anechitei, membru în dispozitivul de protecţie al lui Georgescu, a trimis unor cadre MAI un mesaj text cu conţinut alarmist, potrivit căruia exponenţi ai clanurilor interlope ar fi primit arme de foc, acestora garantându-li-se exonerarea de răspundere penală.
„Prin prisma faptului că demersul survenea diseminării pe reţelele de socializare a altor mesaje alarmiste, care făceau referire la faptul că autorităţile ar urmări uciderea unor participanţi la proteste, pentru a justifica decretarea stării de urgenţă, apreciem că mesajul lui Romeo Mihai Anechitei inocula faptul că interlopii ar fi fost înarmaţi de autorităţi, urmărind astfel decredibilizarea instituţiilor statului român şi crearea unui sentiment de teamă în rândul populaţiei”, spun procurorii.
În dimineaţa zilei de 7 decembrie 2024, are loc celebra întâlnire în condiţii de clandestinitate de la ferma din Ciolpani, unde participă Călin Georgescu, Horaţiu Potra, Eugen Ionuţ Sechila, Alexandru Ştefan Vornicu – şoferul lui Georgescu Călin şi bodyguardul acestuia – Marin Burcea.
În opinia Parchetului, întâlnirea prezintă o importanţă deosebită, pentru modul în care se vor derula evenimentele ulterior.
Georgescu a acţionat ca un lider strategic al întâlnirii
„Probele administrate dovedesc că Georgescu a acţionat ca un lider strategic al întâlnirii, fiind cel care a iniţiat contactul şi a reunit participanţii într-un cadru controlat.
Telefonul primit în dimineaţa zilei de 07.12.2024 de proprietarul fermei şi sosirea treptată a participanţilor sugerează o organizare atentă, menită să evite suspiciuni şi să asigure un mediu izolat, ferit de ochii publicului. La ferma din Ciolpani, participanţii menţionaţi anterior au avut o discuţie în condiţii de confidenţialitate, lucru confirmat de probele de la dosar, participanţii fiind foarte preocupaţi de anularea alegerilor prezidenţiale.
Discuţiile au fost conduse de Călin Georgescu, el fiind şi cel care i-a chemat în acea locaţie pe Horaţiu Potra, Ionuţ Sechila şi celelalte persoane din anturajul acestora. De altfel, dacă Georgescu era un obişnuit al locului, ceilalţi se deplasau pentru prima oară în respectiva locaţie.
Prin atitudinea sa dominantă, el a stabilit regulile interacţiunii, a impus tăcerea în faţa personalului fermei şi a dictat desfăşurarea evenimentului, demonstrând o autoritate incontestabilă asupra celorlalţi participanţi”, se mai arată în documentele Parchetului.
Anchetatorii spun că modul în care a avut loc această întâlnire şi evenimentele ulterioare „conduc în mod clar la concluzia că a fost pus în discuţie un plan bine structurat, care a început să fie implementat imediat după reuniune”.
”Viaţa sau Ţara”
„Secvenţa logică a acţiunilor şi corelarea acestora cu discuţiile purtate au vizat stabilirea unor direcţii obiective precise. Rapiditatea şi coerenţa cu care s-au desfăşurat evenimentele ulterioare demonstrează că participanţii au urmărit punerea în aplicare a unor decizii strategice, planificate minuţios.
Prin organizarea ei într-un cadru privat, cu participanţi atent selectaţi şi un grad ridicat de secretomanie, Călin Georgescu a demonstrat o strategie calculată pentru a influenţa deciziile şi a coordona acţiunile celor prezenţi.
Ulterior, acţiunile lui Horaţiu Potra şi declaraţiile publice ale lui Călin Georgescu sugerează că această întâlnire a fost o etapă pregătitoare pentru evenimente destabilizatoare menite să creeze haos şi nesiguranţă, afectând astfel procesul democratic”, este concluzia procurorilor.
Imediat după întâlnirea de la Ciolpani, Călin Georgescu l-a apelat pe Dan Ciprian Grăjdeanu, liderul organizaţiei radical – naţionaliste „Frăţia Ortodoxă” şi un apropiat al lui Eugen Sechila, căruia i-a menţionat că, în cursul zilei următoare, va transmite susţinătorilor săi un îndemn acţional concret, încheind apelul prin sintagma „Viaţa sau Ţara”.
Pe 8 decembrie 2024, Potra şi mercenarii lui se deplasează spre Bucureşti pentru a organiza acţiuni de destabilizare, însă sunt interceptaţi pe drum de poliţişti şi reţinuţi.
Ulterior, judecătorii l-au pus în libertate pe Potra, considerând că acesta nu este un pericol public.
