Preşedintele Nicuşor Dan a prezentat miercuri principalele elemente ale Strategiei Naţionale de Apărare, subliniind introducerea unui nou concept – „independenţa solidară”, menit să definească echilibrul dintre suveranitate și cooperarea cu partenerii strategici.
Șeful statului a avertizat totodată că corupţia reprezintă un risc major, deoarece „slăbeşte coeziunea socială” și afectează capacitatea statului de a răspunde eficient provocărilor interne și externe.
Administraţia publică şi corupţia sunt vulnerabilităţi trecute în strategia naţională de apărare, care va fi publicată în dezbatere publică, afirmă preşedintele Nicuşor Dan. Acesta a explicat, miercuri, că documentul ţine cont de contextul geo-politic internaţional, de realităţile care sau schimbat, atât din punct de vedere economic, cât şi din punct de vedere tehnologic. România trebuie să-şi menţină identitatea şi să păstreze parteneriatele pe care le are, spune şeful statului, referindu-se la strategia de apărare,
„Nu vrem că apărăm statul, ci vrem să apărăm cetăţeanul care trăieşte în acest stat. Întrebarea care se pune este câtă încredere are cetăţeanul în stat şi care e disponibilitatea lui eventuală de a-l apăra. Nu ştiu dacă răspunsul este cel mai fericit şi tocmai este rostul nostru şi parte din această strategie, de a corecta decalajul între una avans al societăţii făcut pe multe planuri, inclusiv economic, şi o rămânere în urmă a administraţiei publice faţă de aşteptările acestei societăţi care -a maturizat în multe aspecte”, a afirmat Nicuşor Dan miercuri, vorbind despre strategia de apărare a ţării.
Potrivit preşedintelui, conceptul central al strategiei este cel de „independenţă solidară”, care implică acţiuni ale autorităţilor publice care să fie în sensul „apărării şi confirmării unei identităţi” pe care România o are şi apărarea intereselor ţării pe plan internaţional, în timp ce solidaritatea se referă la menţinerea angajamentelor şi parteneriatelor internaţionale ale ţării.
„Strategia diferă de cele care au fost până acum, în mod esenţial prin faptul că contextul este diferit. În primul rând faptul că ordinea internaţională e pusă în discuţie, războiul din Ucraina este un exemplu. Vedem o creştere a tensiunilor militare peste tot în lume, vedem o tendinţă de grupare a statelor guvernate autoritar şi vede o diminuare a capacităţii organismelor internaţionale de a păstra ordinea internaţională bazată pe reguli, aceasta este partea strict geo-politică a contextului. Vedem apoi o evoluţie tehnologică cu o creştere exponenţială şi nu mai suntem într-un context în care, cumva, puterea militară şi capacitatea de apărare este proporţională cu economia şi cu investiţiile în apărare. Cine nu reuşeşte să facă saltul tehnologic pe care alţii ăl fac, va fi penalizat mult mai mult decât până acum”; explică preşedintele contextul.
Nicuşor Dan a subliniat şi necesitatea existenţei unor „mijloace specifice de apărare” cu privire la dezinformarea legată de extinderea platformelor social media.
Preşedintele a vorbit şi despre protecţionsimul economic şi „limitarea accesului la resurse critice”, dar şi despre creşterea acţiunilor de sabotaj a infrastructurii critice şi despre radicalizarea şi creşterea de sabotare a tendinţelor democratice, ameninţările transfronaliere, traficul de droguri, migraţia ilegală, dar şi despre efectele puternice ale schimbărilor climatice, arătând că toate acestea sunt elemente de context global de care trebuie ţinut cont atunci când se fac strategiile. Nicuşor Dan a explicat că, în acest context, România trebuie să menţină parteneriatele pe cate le are, în timp ce, pe plan intern, trebuie să ia măsuri cu privire la unele „vulnerabilităţi”, între care administraţia publică
„Administraţia publică are nişte probleme. Sunt multe situaţii în care deciziile n sunt bazate pe date, nu vedem un mare apetit de colaborare între instituţii publice. (…) Nu avem o viziune integrată şi nicio apetenţă a oamenilor din administraţie de a inova, de a avea curajul de a propune, ci mai degrabă o atitudine defensivă care face ca administraţia din Rmomânia să băltească într-o rutină din care trebuie să iasă. (…) Trebuie să ajungem să avem o administraţie care lucrează c date şi care date care sunt aceleaşi o săptămână mai târziu”, spune şeful statului.
O altă vulnerabilitate este corupţia, despre care preşedintele spune că „slăbeşte coeziunea socială”, cu consecinţe în economie, în prosperitatea oamenilor şi în calitatea administraţiei.
În acest sens, preşedintele spune că e nevoie de o „abordare integrată”, de implicarea serviciilor de informaţii„ cu privire la culegerea de date cu privire la acest fenomen şi doar atât, fără implicare în etapa de cercetare penală şi n procesul de justiţie” şi corectarea mecanismelor legislative care întârzie realizarea actului de justiţie în materie de corupţie.
Preşedintele remarcă faptul că toţi românii văd „întârzie de ani” în combaterea unor fenomene care sunt legate de corupţie.
Diplomaţia economică, oprirea evaziunii fiscale, preşul energiei electrice, care depinde de capacitatea de a o produce sunt de asemenea, potrivit preşedintelui, elemente care sunt legate de securitatea naţională.
