În aprilie, Péter Magyar a câștigat alegerile parlamentare din Ungaria cu partidul său de centru-dreapta, Tisza, și a devenit noul prim-ministru. Programul său electoral s-a bazat în mare parte pe criticarea lui Viktor Orbán — Magyar acuzându-și adversarul, printre altele, de autocrație și corupție.
După ce a devenit premier, liderul Tisza a lansat o amplă campanie împotriva corupției, i-a înlăturat din funcții importante pe apropiații lui Orbán, a inițiat investigații împotriva acestora și a început procesul de apropiere a țării de Uniunea Europeană.
Datorită acestor măsuri, rata de aprobare a noului premier în rândul maghiarilor a ajuns la 69%. Cu toate acestea, politica lui Magyar provoacă îngrijorare în rândul unor politologi ungari: aceștia consideră că acționează prea radical și prea rapid și că ar putea deveni el însuși un autocrat.
„Update24” prezintă principalele idei dintr-un material semnat de corespondenții Financial Times Ben Hall și Marton Dunai despre modul în care Ungaria se schimbă sub conducerea lui Péter Magyar.
Experții numesc reformele lui Magyar o revoluție. Premierul vrea chiar să adopte o nouă Constituție
Victoria categorică a partidului lui Magyar a dus la schimbări majore în Adunarea Națională a Ungariei — organul legislativ în care, înainte de alegeri, Fidesz controla 135 dintre cele 199 de mandate. Acum, reprezentarea partidului lui Orbán s-a redus la 52 de locuri. Tisza, în schimb, a obținut așa-numita supermajoritate, care îi permite să modifice liber aproape toate legile statului.
Magyar a anunțat deja că dorește adoptarea unei noi Constituții, la elaborarea căreia să fie luată în considerare și opinia populației. Însă, potrivit acestuia, până atunci sunt necesare modificări temporare, astfel încât Ungaria să poată funcționa pe deplin ca o democrație constituțională.
De ce are nevoie Magyar de o nouă Constituție?
Una dintre aceste schimbări, menite să demonteze regimul autoritar al lui Orbán, a fost desființarea, la sfârșitul lunii iunie, a Oficiului pentru Protecția Suveranității — o instituție înființată de fostul guvern, care se ocupa de identificarea finanțărilor externe ale partidelor de opoziție și ale instituțiilor media.
Potrivit organizației internaționale pentru drepturile omului Human Rights Watch, instituția s-a ocupat de persecutarea organizațiilor care îi criticau pe Orbán și Fidesz. Printre acestea s-au numărat filiala din Ungaria a Transparency International și publicația independentă de investigații Átlátszó.
La scurt timp după desființarea Oficiului pentru Protecția Suveranității, cabinetul Magyar a înaintat Parlamentului cel de-al 17-lea amendament la Constituție, care prevede încetarea imediată a mandatului actualului președinte al țării, Tamás Sulyok, un aliat al lui Orbán. Parlamentarii primesc, de asemenea, dreptul de a-i desemna succesorul în termen de 30 de zile, până la adoptarea unei noi Constituții.
Textul amendamentului prevede că, dacă președintele încearcă să se opună prin veto, acesta va intra automat în vigoare, iar Parlamentul va putea declanșa procedura de demitere.
În iulie, Adunarea Națională a Ungariei a adoptat amendamentul — 139 de deputați au votat pentru și doar șase împotrivă. Sulyok a refuzat inițial să părăsească funcția, însă, pe 18 iulie, a semnat în cele din urmă amendamentul privind propria sa înlăturare.
El a acuzat, de asemenea, guvernul Magyar de încălcarea principiilor statului de drept și ale separației puterilor. Potrivit lui Sulyok, modificarea Constituției reprezintă un „moment de cotitură pentru democrația ungară”.
Pe lângă demiterea actualului președinte, cel de-al 17-lea amendament reduce mandatul membrilor Curții Constituționale de la 12 la nouă ani și introduce o limită de vârstă — funcția va putea fi ocupată de acum înainte doar de judecători cu vârsta sub 70 de ani.
Acest lucru înseamnă că un alt susținător influent al lui Orbán, președintele Curții Constituționale, Péter Polt, va trebui să-și părăsească funcția. El are exact 70 de ani.
O altă modificare importantă a Constituției este limitarea duratei totale a mandatelor membrilor Adunării Naționale la trei mandate, adică 12 ani. Această măsură îi va obliga pe mulți parlamentari Fidesz să părăsească legislativul după următoarele alegeri parlamentare, programate pentru 2030.
Din cauza acestei măsuri și a altor schimbări îndreptate împotriva partidului său, Orbán a acuzat guvernul Magyar că „construiește o autocrație”.
Ancheta în cazul „convoiului de aur”
O altă inițiativă importantă a lui Magyar în primele luni în funcția de premier a fost ancheta în așa-numitul caz al „convoiului de aur”.
Așa a fost denumit în presa ungară incidentul din 5 martie 2026, când unitatea antiteroristă a poliției ungare a reținut pe teritoriul țării angajați ai serviciului de transport valori al băncii ucrainene Oșciadbank, care transportau numerar și aur din Austria către Ucraina.
Poliția a justificat arestarea cetățenilor străini prin suspiciuni de spălare de bani. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a condamnat dur reținerea, calificând-o drept terorism de stat și luare de ostatici.
Potrivit versiunii noului guvern ungar, instituția antiteroristă controlată de Orbán i-a reținut pe transportatorii ucraineni pentru a acuza Ucraina de corupție și pentru a prezenta Kievul drept o amenințare la adresa securității Ungariei.
În luna mai, Magyar a restituit Kievului cele 70 de milioane de euro confiscate, a inițiat o anchetă asupra incidentului și l-a demis pe șeful instituției antiteroriste care efectuase reținerea, János Hajdu, un alt aliat al lui Orbán.
Potrivit anchetei, Orbán însuși ar fi fost „una dintre persoanele care au luat deciziile-cheie” privind desfășurarea operațiunii împotriva transportatorilor ucraineni.
„Are loc o revoluție constituțională”, a declarat pentru FT istoricul ungar Krisztián Ungváry, comentând acțiunile noii puteri. „Scopul acesteia este demontarea completă a actualei structuri de stat.”
Potrivit lui Ungváry, ceea ce se întâmplă în prezent nu are precedent în istoria Ungariei.
Schimbări majore și în presa de stat
Campania de demontare a moștenirii lui Orbán nu a vizat doar instituțiile statului, ci și mass-media.
Un episod simbolic a avut loc la începutul lunii iulie, când postul public de televiziune M1 și-a întrerupt emisia, iar pe ecran a apărut mesajul: „Presa publică nu trebuie să mintă. Ne pare rău că am făcut acest lucru atât de mult timp”.
Anterior, instituțiile media de opoziție acuzaseră în repetate rânduri M1 și marile instituții de presă ungare că fac propagandă în favoarea lui Orbán și a Fidesz.
Autoritățile au inițiat schimbarea politicii editoriale a radiodifuzorilor publici, cerându-le să prezinte în mod imparțial situația din țară și să nu înșele încrederea publicului.
Conducerile mai multor instituții media și-au părăsit funcțiile. Printre aceștia se numără directorul M1, Zsolt Németh, care ocupase mai multe funcții în cabinetul Orbán.
„Este o zi istorică”, a comentat Magyar pe rețelele sociale, referindu-se la scuzele publice prezentate de M1 și de alte instituții media publice. „Această zi marchează sfârșitul propagandei pe platformele publice. Au mințit non-stop, pe toate frecvențele. Acum s-a terminat.”
Noul guvern intensifică lupta împotriva corupției
În iulie, noul guvern a înființat Autoritatea Națională pentru Recuperarea și Protecția Activelor, o instituție însărcinată să investigheze deturnările de fonduri publice comise în perioada Orbán.
De asemenea, Ungaria a aderat la Parchetul European, permițând astfel instituției să investigheze infracțiunile legate de fondurile UE în care sunt implicați cetățeni ungari.
Economistul István János Tóth, de la Centrul de Cercetare a Corupției din Budapesta, a ajuns la concluzia că, din cele 19,3 miliarde de euro primite de guvernul Orbán din diferite fonduri ale UE între 2011 și 2023, între 3,2 și 5,5 miliarde de euro ar fi fost însușite ilegal.
Potrivit calculelor lui Ferenc Bíró, șeful Autorității pentru Integritate din Ungaria, în total, în cei 16 ani petrecuți de Orbán la putere, persoane afiliate acestuia ar fi furat 160 de miliarde de euro.
O parte dintre aceste fonduri ar fi fost, probabil, deturnate în cadrul tranzacțiilor pentru achiziționarea de petrol și gaze din Rusia, scrie FT.
Miliarde de euro din fonduri europene, în joc
Noul guvern implementează deja măsuri anticorupție în cadrul listei de cerințe formulate inițial de Uniunea Europeană încă din noiembrie 2022.
Doar în cazul îndeplinirii acestor condiții, UE va debloca cele 35 de miliarde de euro alocate Ungariei.
Până în prezent, Bruxelles-ul a aprobat transferarea către guvernul ungar a 16,4 miliarde de euro din fondurile blocate anterior.
Soarta sumelor rămase va depinde de succesul Ungariei, sub conducerea lui Magyar, în combaterea corupției și în îndeplinirea cerințelor Uniunii Europene.
